Ceaiul de arpacaş curăţă pielea de pete, negi şi aluniţe

Se spune că fiecare plantă a fost creată pentru a combate cel puţin o afecţiune. Unele plante sunt considerate tonice generale în avitaminoze şi în regenerarea organismului obosit (cum ar fi

Se spune că fiecare plantă a fost creată pentru a combate cel puţin o afecţiune. Unele plante sunt considerate tonice generale în avitaminoze şi în regenerarea organismului obosit (cum ar fi urzica), urmată îndeaproape pentru efectele lor de alte plante competitive pentru principiile lor active: muşeţelul, păpădia, coada calului, rozmarinul etc. Sigur, putem să pregătim ceai şi din coji de fructe şi din cereale. De exemplu, ceaiul de arpacaş şi-a dobândit renumele de "nufărul pielii". Altfel spus, o cură cu ceai de arpacaş reuşeşte să combată petele inestetice generate de vârstă, eczemele dobândite în diverse împrejurări, dar şi de negi sau aluniţe. Desigur, câteva ceşti de ceai nu fac minuni.

În funcţie de vechimea afecţiunii, ceaiul de arpacaş a dat rezultate după un tratament cu o durată de la o lună la 3 luni. Decoctul de arpacaş are proprietăţi tonice, combate constipaţia, avitaminoza, este cicatrizant şi curăţă tegumentul de reacţii alergice, cauzate de urticarie sau diverse arsuri.

Mod de preparare

300 g de arpacaş, bine spălat, se fierbe într-un litru de apă. Când bobul a înflorit, adică a fiert foarte bine, scurgem restul de apă. Adăugăm apoi 750 g apă plată şi amestecăm cu o ligură de lemn. Se beau zilnic două porţii de ceai dimineaţa şi la prânz, fără să se îndulcească. Boabele de arpacaş din ceai sunt consumate ca şi boabele diverselor fructe din care se prepară ceaiuri de coacăze, afine etc.