Ce-ai face dacă te-ai îmbogăţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe mulţi dintre noi ne sperie ideea de a deveni bogaţi peste noapte. Cu toate acestea, visăm să avem o viaţă fără griji şi îi invidiem pe cei avuţi. Să ajungi bogat dintr-odată poate fi o criză personală greu de gestionat, cred psihologii. De aceea, mulţi români pierd repede ceea ce au câştigat uşor.

„Cine nu visează să devină bogat şi să nu mai fie nevoit să se ducă zi de zi la un loc de muncă plictisitor?", spune Ioana Ene, în vârstă de 35 de ani, uitându-se la un dosar cu plicuri. Le răsfoieşte rapid. „Ăsta este pentru concursul cu lactatele. Pe ăsta am vrut să-l trimit acum trei ani la un concurs dintr‑o revistă", spune Ioana, croitoreasă la o fabrică de textile. Spune că nu e dependentă de concursuri, dar joacă, de obicei, cam la tot ce aude la televizor.

„Mai nou nu mai e cu plicuri, prin poştă. Trimit coduri prin SMS şi gata. Ambalajele trebuie păstrate, aşa că am un sertar întreg", mai spune ea. Nu visează la premii mari, dar speră măcar la unele care să-i facă viaţa mai uşoară. A câştigat până acum o mobilă completă de bucătărie, ceva electrocasnice, pachete de cosmetice şi 100 de lei la un concurs la radio.

„Nu sunt premii mari, dar de ce să le dau cu piciorul dacă pot să câştig ceva folositor?", explică ea. În bloc, nu e singura pasionată de concursuri. Vecina ei de la etajul al doilea, Maria Sandu, joacă mai tot timpul cot la cot cu ea. Pe lângă concursuri mici, Maria joacă şi la Loto şi la Bingo. „Am câştigat până acum la Loto, la categoria a treia, de vreo şapte ori. Nu sume mari. De trei ani însă, nu am câştigat mai nimic, pentru că joc doar când sunt poturi mari", spune Maria. „Oricum, nu ştiu ce-aş face acum cu miliarde. Vreau doar cât să duc o viaţă decentă, pentru că ştiu că banii îţi iau minţile", mai spune femeia, în vârstă de 41 de ani.

Teama de milioane

Ca ea, mii de români visează să ajungă înstăriţi peste noapte, dar se tem de sume mari de bani pentru că, spun ei, nu ştiu să fie milionari. Zeci de câştigători la Loto nu au ştiut să investească banii şi au pierdut miliarde de lei vechi în câteva luni. Psihologii şi consultanţii financiari găsesc şi explicaţii: nu reuşim să gestionăm crize personale aşa de mari, fie ele şi pozitive, şi nu avem cultura banilor.

Când sunt întrebaţi ce ar face cu sume mari, de exemplu un milion de lei, primul răspuns care le vine în minte românilor diferă foarte mult de la o persoană la alta, arată o cercetare realizată de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). 20% ar merge pe cheltuieli imediate - case, maşini -, în timp ce 32% şi-ar testa spiritul întreprinzător şi ar investi într-o afacere. La economisire se gândesc 28% din români, iar pe lista metodelor apare şi clasicul mod de a ţine banii la saltea. 19% susţin că ar dona banii unei rude, prietenilor sau unor instituţii. 

Sărac sau avut

Felul de a se raporta la bani depinde, în cazul românilor, şi de gradul de înavuţire. Un raport pe 2010 al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii arată că românii au o părere foarte clară în ceea ce priveşte locul în care se plasează din punct de vedere al averii. Astfel, 33% consideră că se află în clasa de mijloc, 43% se plasează în clasa muncitoare şi 22% susţin că fac parte din ţărănime. Percepţia a fost măsurată prin poziţionarea pe o scară de la 1 la 10, care exprimă gradul stării financiare a populaţiei. Poziţiile 1-5, care arată de fapt sărăcia, au acumulat 76% din părerile populaţiei în legătură cu locul avut pe această scară. Evoluţia, în timp, a evaluărilor pe scara sărac-bogat a arătat o îmbunătăţire a situaţiei după anul 1999 şi o evaluare constantă după 2006.

Percepţiile populaţiei sunt însă diferite de situaţia reală. Sociologii susţin că, în prezent, sub 10% din români fac parte din clasa mijlocie, care se traduce printr-o viaţă fără constrângeri. În privinţa veniturilor lunare, 31% din români spun că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar, 34%, că au buget doar pentru necesităţi, în timp ce doar 1% declară că reuşesc să aibă tot ce trebuie, fără prea mari eforturi.

"Nu ştiu ce aş face acum cu miliarde. Vreau doar cât să duc o viaţă decentă, pentru că ştiu că banii îţi iau minţile."
Maria Sandu
41 de ani

Înghesuială doar la poturi mari

Românii spun că nu sunt mari jucători la Loto sau la alte concursuri lansate de diverse firme. Cu toate acestea, în săptămânile în care poturile la Loto cresc semnificativ şi ajung la sume greu de imaginat sau la concursuri cu premii fabuloase numărul jucătorilor aproape că se dublează decât în cazul celor normale. Potrivit unui alt studiu IRES, 28% din români spuneau în vara lui 2010 că au jucat în ultimul an la Loto, la pariuri sportive sau la alte jocuri de noroc. Concursurile lansate de televiziuni, de radiouri sau de ziare au stârnit interesul a doar 12% din respondenţi. În acelaşi timp, 13% din români spun că au câştigat la concursuri sau la Loto.

Depozite bancare sau investiţii

Nu ştim să gestionăm bogăţia şi, implicit, câştigurile mari, pentru că nu avem o cultură economică dezvoltată, iar la şcoală se învaţă economie doar teoretic, spun analiştii financiari. Aceştia afirmă că persoanele care vor să înceapă o afacere ar trebui să discute cu antreprenori care au pus deja câteva businessuri pe picioare. Pe piaţa din România există firme de consultanţă care se ocupă şi de bugetele persoanelor fizice. Serviciile nu sunt însă deloc ieftine. Analistul şi fostul bancher Bogdan Baltazar susţine că trebuie să ştim ce să facem cu banii pentru a nu-i pierde repede şi dă câteva sfaturi:

- Dacă alege să investească într-o afacere, cel care dispune de bani trebuie să aibă foarte mare grijă. „Nu este indicat întotdeauna să se dea pe mâna unui investitor într-un domeniu pe care nu-l cunoaşte", spune Baltazar. Cel mai bine este să investească într-un dome­niu pe care îl cunoaşte foarte bine, chiar dacă nu este tocmai pe val în acest moment.

image

- Nici investiţiile pe bursă nu sunt de ignorat. „Jucătorul" pe piaţa de capital trebuie să fie însă conştient că riscul este destul de mare. „Şansa de reuşită depinde foarte mult de gustul de a paria pe bursă. Eu am investit pe bursă, dar, per total, am pierdut", explică Baltazar.

- Cele mai sigure investiţii par însă în această perioadă cele în instrumente bancare sau în obligaţiuni de stat. Depozitele bancare sunt o soluţie în acest sens, iar metodele tradiţionale de păstrat banii trebuie eliminate din ecuaţie. „Este clar că banii nu trebuie ţinuţi la saltea. Cei care aleg să-i depună la bancă ar fi bine să se orienteze către instituţii bancare mari, care prezintă credibilitate", afirmă Baltazar, cel care a condus mulţi ani filiala din România
a BRD.

De ce ne fac banii să ne pierdem minţile

Un câştig mare peste noapte este o criză care ne afectează la nivel psihologic, spune psihoterapeutul Cristiana Leviţchi. Aceasta susţine că nu toate persoanele ştiu să gestioneze o astfel de criză şi, de multe ori, ajung să piardă sume importante de bani la fel de repede cum le-au câştigat. „Este un eveniment nou în viaţa noastră, care ne schimbă total.

Unii fac atacuri de panică, alţii consideră că nu merită acea sumă de bani câştigată peste noapte şi, inconştient, fac tot posibilul să o piardă pentru a scăpa de acest stres", mai spune Leviţchi. Acesta ar putea fi şi cazul mai multor jucători la Loto care au pierdut în câteva luni milioane de euro. De exemplu, Cristian Constantin, din Călăraşi, a câştigat la loto 10,5 milioane de euro, în decembrie 2007, şi a reuşit să risipească banii în mai puţin de doi ani.

Alţi câştigători au ajuns şi mai rău: Mihai Cazacu, câştigătorul potului de 3,8 milioane de euro, în august 2008, a avut probleme cu legea după ce s-a bătut cu un interlop, iar Gabriel Bobic, primul miliardar din istoria Loteriei Române, care a pus mâna pe bani în 1995, a făcut patru ani de închisoare. Leviţchi spune că şi aceste fapte au tot o explicaţie psihologică şi că banii pot fi „ochiul dracului" pentru cei cu fire adictivă. „Ei ajung să cadă pradă altor patimi: droguri, alcool sau jocuri de noroc. Alţii îşi pot părăsi familia pentru a cheltui banii cu necunoscuţi."

Pentru a face faţă situaţiei e nevoie de mult echilibru, realism şi de o cultură economică foarte bună. „Banul trebuie înţeles la adevărata lui valoare. Nu aduce fericire, dar contribuie la ea şi poate fi periculos dacă picăm în extreme", mai spune Leviţchi.

Tineri risipitori, bătrâni strângători

Perioadele prin care au trecut îi diferenţiază mult pe părinţii şi bunicii noştri de cei din generaţia tânără. „Obişnuiţi să colecţioneze până şi pungi, cei care au trecut prin comunism văd banul ca un scop în sine", spune Cristiana Leviţchi. Adolescenţii nu mai pun preţ pe valoarea banului ca scop, ci ca mijloc.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite