Câtă mâncare aruncăm la gunoi

Tinerii aruncă mai bine de un sfert din mâncarea pe care o cumpără săptămânal, în timp ce românii de peste 40 de ani preferă să dea de pomană ce le rămâne la cină. Spre deosebire de alte ţări, în România ajunge la gunoi mai puţină hrană. O explicaţie ar putea fi sărăcia prin care am trecut în perioada comunistă, susţin specialiştii.

Tinerii nu-şi fac probleme atunci când aruncă mâncarea neatinsă, în timp ce românii trecuţi prin viaţă folosesc şi roşiile mai moi la mâncarea gătită şi nu ar arunca sub nicio formă o bucată de pâine. Ana C., o tânără din Bucureşti, face piaţa în fiecare săptămână pentru ea şi soţul ei.

Cheltuie pe mâncare la o asemenea “ieşire” aproximativ 300 de lei, iar la sfârşitul intervalului aruncă mai bine de o treime. Munceşte până seara târziu, iar deseori nu are timp să gătească, aşa că legumele şi carnea cumpărate pentru a ajunge la cuptor sfârşesc de cele mai multe ori în coşul de gunoi.

Mariana D. are 50 de ani. Locuieşte împreună cu soţul şi cumpără mâncare de aproximativ 200 de lei. Aruncă doar o mică parte. „Noi mâncăm mai mult mâncare gătită”, povesteşte ea. Are timp să gătească, pentru că în fiecare zi la ora 17:00 e acasă.

Sociologii şi antropologii susţin că românii trecuţi de o anumită vârstă au un „cult” deosebit pentru mâncare şi, de aceea, puţine asemenea produse ajung la gunoi în gospodăriile lor. Totuşi, când vine vorba de tineri, datele problemei se schimbă.

„Tinerii sunt mai inconştienţi pentru că nu au trecut prin sărăcia bolşevică. Cei de vârsta a doua şi a treia încă pun conserve pentru iarnă, iar din mâncarea de zi cu zi preferă să dea de pomană, dacă mai rămâne, decât să  arunce”, ne-a declarat antropologul Ioana Popescu.

Fiii risipitori

Şi tinerii recunosc diferenţele între obiceiurile lor de consum şi ale părinţilor. „Cumpăr săptămânal două kg de roşii. La sfârşitul săptămânii jumătate sunt deja moi şi le arunc”, spune Ana. În bucătăria Marianei, lucrurile stau diferit. „Iau 3 kg de roşii săptămânal, dar nu arunc nimic. Roşiile mai moi sunt numai bune pentru mâncarea gătită”, ne dezvăluie şi Mariana obiceiurile.

Situaţia se repetă şi în cazul fructelor sau al cărnii. Ana uită de multe ori să mai gătească carnea refrigerată pe care o cumpără, în timp ce Mariana face din carne tocată şi chiftele pentru aperitiv, dar şi câteva porţii marinate, adică mâncare gătită. Din merele rămase în frigider, bucătăreasa face plăcintă.

 Tinerii aruncă mâncarea şi din cauză că au un alt ritm de viaţă. Foarte mulţi iau masa la restaurant sau stau atât de puţin timp acasă încât nu au timp să consume produsele din frigider.

Nu îi ajungem pe britanici

În România nu există date oficiale în legătură cu cantitatea de alimente pe care o aruncăm la coşul de gunoi, însă specialiştii spun că nu îi ajungem în această privinţă pe occidentali. În ţări precum Germania sau Austria, cantitatea de produse alimentare aruncate depăşeşte 20% din totalul resturilor menajere, însă britanicii sunt campioni absoluţi.

O familie din Anglia aruncă la gunoi alimente de 610 lire sterline pe an. În total, se aruncă la gheenă circa 10 miliarde de lire sterline, în toată ţara. 60% din alimentele ajunse la gunoi sunt neatinse. Cantitatea de aşa-zise deşeuri, în realitate ambalaje neatinse pline cu mâncare, poate umple de 8 ori un stadion de mărimea Wembley, potrivit Daily Mail.

Cumpărăm peste buget

O altă explicaţie pentru cantitatea de produse pe care o aruncăm este volumul mare de alimente cumpărate de români. Peste jumătate din venitul lunar al unei familii este cheltuit pe mâncare şi ţigări, arată datele Eurostat.

Românii sunt cei mai “carnivori” dintre locuitorii Europei. În plus, spre deosebire de alte ţări, foarte puţini bani merg spre educaţie. „Pentru noi, mâncarea este o prioritate. Din cauza venitului mult redus faţă de cel al altor europeni, românul alege să-şi satisfacă în primul rând această nevoie”, cred psihologii.

Studiile de piaţă arată că produsele alimentare cele mai cumpărate sunt făina, mălaiul, uleiul, salamul şi caşcavalul. Potrivit Eurostat, România are cel mai alert ritm de consum din UE, cu toate că salariile noastre reprezintă doar 40% din media celorlalte state ale UE, iar cele mai cumpărate produse sunt alimentele şi îmbrăcămintea.

Și magazinele aruncă alimente

O bună parte din deşeurile alimentare provin de la supermarketuri sau de la alţi comercianţi care sunt nevoiţi să arunce mâncarea expirată. Firma Protan a colectat în primele opt luni ale anului 28.593 tone de deşeuri de acest tip, cea mai mare cantitate lunară fiind ridicată în iulie.

Profil de cumpărător

Românii de vârsta a treia şi a doua sunt caracterizaţi de teama de penurie sau de goana pentru modelele occidentale, se arată într-o cercetare IRSOP, realizată pentru BCR Bpl. Acesta este motivul pentru care foarte multe produse alimentare au prins pe piaţa românească. În plus, teama de penurie îi face pe cei de vârsta a treia să îşi facă rezerve în cămară şi să consume alimentele până la ultima „lingură”.