Cât ne costă, de fapt, viciul fumatului
0
Fumatul implică, pe lângă bani cheltuiţi, şi uzură fizică, socială şi psiho-emoţională. Costul real al fumatului nu înseamnă doar banii pe care îi dăm zilnic pe pachetul de ţigări, ci şi preţul pe termen lung al efectelor nocive, dar şi efortul pe care-l facem când vrem să renunţăm.
„Doresc să mă înscriu în programul «Stop Fumat» al Ministerului Sănătăţii şi m-ar interesa care sunt paşii pe care ar trebui să-i urmez", am întrebat la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta". „Există o şedinţă de informare care se ţine de obicei în fiecare miercuri, la ora 15.30. În cadrul acestei şedinţe sunt prezentate mecanismele dependenţei de fumat, sunt oferite detalii despre medicamente şi contraindicaţii. La finalul întâlnirii de grup, cei care au participat primesc o listă cu date de contact în diverse clinici, fiind recomandat atât consultul la un specialist pneumolog, cât şi consilierea psihologică. Întâlnirea informativă este gratuită", îmi spune un reprezentant al Institutului.
Totul pare simplu, dar vestea mai puţin bună este că, începând cu 1 septembrie 2010, evaluarea la medicul specialist şi consilierea psihologică, până acum gratuite, costă. „La pneumolog costul este de 20-30 de lei pe consultaţie, fiind nevoie de 3-4 şedinţe, iar la psiholog, de la 40 până la 100 de lei, şi în general sunt suficiente patru întâlniri", spune Elena Drăghici, psiholog în cadrul programului. Gratuite au rămas doar tratamentul medicamentos şi plasturii. „Tratamentul cu pilule durează 2-3 luni, iar tratamentul cu plasturi durează 2 luni. Doar pacienţii cu afecţiuni psihiatrice au nevoie de o perioadă mai lungă", explică Drăghici. Metoda programului este bruscă, iar cei mai mulţi reuşesc să-şi învingă dependenţa de fumat în circa 2-3 luni, spun specialiştii.
Dependenţa psihologică este cea mai costisitoare
Dar nerezolvarea dependenţei psihologice îi face pe mulţi să revină la obiceiul fumatului chiar dacă şi-au învins dependenţa biologică. „Fiecare şedinţă are alt obiectiv, la început se merge pe motivare, apoi ei învaţă să prevină recăderile, să menţină rezultatele şi îşi dezvoltă abilităţi proprii de a face faţă tentaţiilor", spune psihologul.
Un fumător care cumpără un pachet de ţigări pe zi, la un preţ de aproximativ 10 lei, ar economisi într-un an 3.560 de lei, echivalentul a circa 850 de euro. Preţul plătit pe ţigări este, însă, doar o mică parte din costul total al viciului fumatului. Cu fiecare „an de viciu", cresc costurile ascunse atribuite fiecărui pachet, spun studiile. Un fumător înrăit este mai pasibil să sufere de probleme pulmonare, care încarcă inevitabil nota de plată la medic. O cercetare realizată de Universitatea Politehnică din Cartagena, Spania, scoate la iveală că factorul care contribuie la moartea prematură, plătit doar de fumător, face ca preţul pachetului să fie de 107 euro în cazul bărbaţilor şi de 75 de euro în cazul femeilor. Acelaşi studiu arată că fumatul scade speranţa de viaţă cu 7-13 ani la bărbaţi şi cu 4-5 ani la femei.
„Costul mortalităţii pentru fiecare pachet de ţigări este mult mai mare decât valoarea de piaţă a pachetului", arată autorii studiului.
Mai puţin productivi
Cercetătorii americani au ajuns la concluzia că şi costurile serviciilor medicale şi cele ale pierderilor de productivitate generate de fumat ajung la 12 euro pe un pachet de ţigări. Mai mult, cheltuielile medicale legate de afecţiuni provocate de fumat reprezintă alţi cinci euro pe pachet.
Pe de altă parte, cercetătorii olandezi de la Universitatea Erasmus din Rotterdam au calculat costurile cu asigurările de sănătate ale fumătorilor şi ale nefumătorilor şi au ajuns la concluzia că persoanele cu vicii fac economii substanţiale la bugetul public, pentru că trăiesc mai puţin: costurile unui fumător sunt de circa 50.000 de euro, în timp ce un nefumător are nevoie de asigurări în valoare de aproximativ 60.000 de euro.
Chiar dacă renunţăm la fumat, costurile nu se opresc. În opinia medicului pneumolog Miruna Todor, frecvent, pacienţii sunt diagnosticaţi în stadii avansate de boală, care presupun un plan terapeutic mai complex, dar şi mai mulţi bani pentru tratament. Fumatul determină şi probleme sociale, dar şi costuri suplimentare cu igiena dentară, a hainelor, a casei. De asemenea, statisticile arată că un fumător are mai puţine şanse la un job în comparaţie cu un nefumător, chiar dacă este la fel de calificat în domeniu.
Preţul plătit
Un pachet de ţigări pe zi înseamnă cheltuieli anuale de aproximativ 3.650 de lei, la un preţ mediu de 10 lei pe pachet. Şi dacă alegem să renunţăm la fumat, nu scăpăm de costuri. În cadrul programului naţional „Stop Fumat", consultaţia medicală costă 100 de lei, la care se adaugă consilierea psihologică, circa 200 de lei, dar medicaţia
este gratuită. Pe cont propriu, medicaţia costă circa 200 de lei/lună.
Costuri de care nu ştim
Nerenunţarea la fumat prespune costuri legate de probleme medicale cu 40% mai mari decât cele ale nefumătorilor. Fumătorii plătesc mai mult şi pentru că răcesc mai des, fac complicaţii pulmonare şi au o stare generală proastă. Nici costurile emoţionale şi sociale nu sunt de neglijat.
Costuri ascunse ale tutunului
Finanţele personale ne sunt afectate din cauza fumatului atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Costurile din prima categorie se văd imediat în portofel. Celelalte sunt mai importante din punct de verde „cantitativ" şi, astfel, sunt mai riscante.
Asigurarea de viaţă. Fumătorii, spun stratisticile, au un risc mai ridicat de moarte prematură comparativ cu cei care nu sunt dependenţi de acest viciu. Riscul, în acest caz, se regăseşte în valoarea mai mare a poliţei.
Asigurarea privată de sănătate. În cazul fumătorilor există un riscuri mai multe de a suferi de probleme medicale, prin urmare, banii achitaţi pentru asigurare sunt mai mulţi.
Costurile medicale. Fumătorii sunt mai predispuşi la complicaţii ale stării de sănătate şi, astfel, ei plătesc mai mult pentru diverse afecţiuni generate de viciu. În aceste costuri intră şi banii daţi pe medicamente.
Valoarea casei. Fumul de ţigară lasă un miros urât care scade valoarea proprietăţii în ochii potenţialilor cumpărători. Un raport al cercetătorilor americani arată că 76% din cei intervievaţi nu doresc să cumpere o casă care miroase a tutun. Dacă reuşiţi să eliminaţi mirosul şi puneţi casa la vânzare, vopsitul pereţilor, schimbarea covoarelor, vor costa suplimentar.
Valoarea maşinii. La fel ca şi în cazul imobilului, şi maşina „suferă" de pe urma fumatului. Mirosul de tutun îi scade valoarea în faţa potenţialilor clienţi. Un studiu efectuat de Universitatea din San Diego arată că preţul de pornire pentru maşina unui fumător este cu 9% mai mic decât a unui nefumător.
Veniturile lunare. Studiile arată că fumătorii câştigă cu 4-11% mai puţini bani decât nefumătorii.
Costul curăţeniei. În casă sau în afara casei, în îngrijirea hainelor sau a maşinii, fumătorii cheltuiesc mai mult pentru a-şi menţine lucrurile curate. Mai mult, aceştia plătesc în plus şi la medicul stomatolog pentru a-şi întreţine dantura.
Partea cea mai grea a renunţării
În ultimele 12 luni, aproximativ o treime dintre fumători au încercat să renunţe la viciu şi jumătate dintre ei au făcut-o nu doar o dată, potrivit Eurobarometrului din 2010. Principalii factori luaţi în considerare au fost sănătatea personală, urmată de cea a familiei, a partenerului sau a prietenilor. Şi preţul ţigărilor, în continuă creştere, a fost un factor decisiv. Alţi factori externi, precum restricţiile, respingerea socială, avertismentele de pe pachete şi campaniile media, au jucat un rol indirect. Partea cea mai grea a renunţării este, potrivit specialiştilor, decizia în sine.
„Pentru unii e mai greu până iau o decizie. Odată ce au luat hotărârea şi beneficiază şi de terapie, au tendinţa de a face lucrurile din obişnuinţă. Astfel, le este mult mai uşor să prevină recăderile după ce trece o perioadă în care nu au fumat", spune psihologul Elena Drăghici.
Totuşi, gradul de dificultate ţine de fiecare individ în parte. În general, momente grele întâmpină cei care aleg să meargă doar pe medicaţie şi exclud consilierea. „Sunt pacienţi care spun că a intervenit ceva. Dacă nu au fost la psiholog, sunt vulnerabili şi recad. Nu toate recidivele vin pe dependenţă biologică", adaugă psihologul.
Deşi paşii sunt aceiaşi pentru toţi fumătorii, totul e personalizat, pentru că starea de sevraj diferă de la individ la individ. „Perioada imediat după renunţare poate fi dificilă. Cea mai importantă este consilierea, în cazul dependenţei psihologice, pentru că totul ţine de motivaţie", spune medicul pneumolog Miruna Todor. Indiferent de nivelul de dependenţă biologic, consilierea este recomandată. Pastila face bine, însă nu îi învaţă pe fumători cum să facă faţă situaţiilor în care, în plan psihologic, sunt „împinşi" să se reapuce de fumat.
„Epidemie" în scădere
Cei mai mulţi fumează într-o zi între 10 şi 20 de ţigări (47,1%) astfel încât cei mai mulţi români (32,6%) cheltuiesc pentru procurarea ţigărilor mai mult de 200 de lei pe lună - ceea ce reprezintă o treime din salariul minim pe economie, potrivit unui raport Stopfumat.ro. În ultimul an, 51,1% din fumătorii zilnici au încercat să abandoneze ţigara, jumătate dintre ei încercând doar o dată. Datele arată că 77,1% din ei au rezistat cel puţin o săptămână, ajungând chiar până la mai multe luni.
Statistici îngrijorătoare
1,1 miliarde de fumători există în întreaga lume, din care 800 de milioane în ţările în curs de dezvoltare.
35% din cetăţenii UE sunt fumători, grecii fiind cei mai împătimiţi, cu un pachet pe zi.
6 persoane mor în fiecare minut din cauza fumatului, iar un fumător din patru moare de o maladie legată de tutun.
87% din cazurile de cancer pulmonar sunt determinate de obiceiul fumatului.
SURSA: Eurobarometru, Stopfumatul.ro, stopfumat.ro
Se încarcă comentariile...
