Cât costă o gură-n plus

Faceţi calcule temeinic: venirea unui nou membru în familie poate destabiliza bugetul casei. Hrana, hăinuţele, jucăriile şi produsele de igienă necesare creşterii unui copil ajung să coste până la 2.500 de lei pe lună.

Orice familie tânără care-şi doreşte un copil îşi face planuri nu doar emoţionale, ci şi financiare legate de venirea pe lume a bebeluşului şi de costurile pe care le implică întreţinerea lui. În primele luni de viaţă, mâncarea, hăinuţele şi jucăriile trec lejer de 2.000 de lei.

Dan Popescu (35 de ani) este părintele unei feţite de opt luni. Cheltuielile pentru creşterea copilului includ scutece, şerveţele uscate şi umede, bavete, mâncare şi jucării. Bărbatul calculează că suma alocată lunar numai pentru mâncarea copilului reprezintă circa 20% din totalul cheltuielilor.

„Hrana înseamnă lapte, cereale pentru copii, fructe, legume, apă şi ceai, iar jucăriile pe care le cumpărăm sunt cele create pentru a-i dezvolta simţurile. Aici ai de unde să alegi, de la jucării de băgat în gură pentru perioada când îi cresc dinţişorii până la centre de joacă, premergătoare pentru primii paşi ai bebeluşului şi jucării de băiţă", spune Dan.

Scutecele costă în jur de 150 de lei pe lună, iar mâncarea poate ajunge sau chiar depăşi 250 de lei, cei mai mulţi bani ducându-se pe cereale şi pe lapte, care „expiră la scut timp după deschidere şi de multe ori arunci o cantitate destul de mare".

Hainele, scumpe foc

Îmbrăcămintea copilului ­este de două categorii: cea de stat în casă sau de dormit, şosete, „încălţăminte aderentă pentru că învaţă să meargă", la care se adaugă hainele de ieşit pe afară. De obicei, părinţii cumpătaţi nu cumpără foarte multe, din cauză că rămân mici foarte repede.

„Dacă ar fi să fac doar trei categorii - hrană, haine, jocuri -, cred că hainele sunt cele mai costisitoare", susţine Dan. De asemenea, bebeluşul are nevoie nu doar de hrană, ci şi de medicaţie. Dan Popescu cumpără frecvent pentru fetiţa sa vitamine, care intră însă în categoria cheltuielilor lunare.

Bona aduce costuri suplimentare

Andreea Enea (31 de ani) spune că bona pentru copilul său de un an şi patru luni are alocat cel mai mare buget: 1.000-1.200 lei pe lună. Ea afirmă că hrana copilului este următoarea pe listă, ca şi costuri. „Dau cam 400 de lei pe mâncare, ceea ce include lapte, cereale speciale, fructe etc". Apoi vin scutecele şi jucăriile. „O dată pe lună ­luăm jucării noi, hrană o dată pe săptămână, haine, cam la trei luni", spune Andreea.

Ca interval de cumpărare, în general, mai ales în perioada de creştere, investiţiile în produsele necesare se fac zilnic, săptămânal şi lunar. „Cumpărăm zilnic - în plus faţă de mâncarea obişnuită -, bomboane, prăjituri, pufuleţi, acadele, de circa 10-15 lei. Săptămânal, mai punem la socoteală articole precum pijamale, tricouri, şosete sau diferite jucării, în valoare de 50-100 de lei, iar lunar cumpărăm jucării mai mari sau alte articole de îmbrăcăminte, de circa 300-400 de lei", spune Laurenţiu Rădulescu (33 de ani), care are un copil de patru ani.

Părinţii spun că preferă produsele din import în locul celor fabricate la noi. „În proporţie de peste 90%, produsele pe care le folosesc sunt din import", afirmă Dan Popescu. Există însă şi o categorie care preferă produsele autohtone când este vorba de hrană şi de îmbrăcăminte de corp, dar ia încălţăminte sau jucării din import.

Calcule chiar înainte de naştere

Bugetul alocat creşterii noului membru al familiei este stabilit chiar înainte de naştere. Carmen Ionescu (37 de ani) se află în a cincea lună de sarcină şi povesteşte că s-a pregătit financiar încă din prima lună. Ea a pus deoparte lunar câte 100 de euro pentru recoltarea de celule stem, despre care spune că ajunge la 3.300 de lei, sumă pe care o plăteşte în trei rate, după naştere.

Copilul creşte, cheltuielile scad

Carmen se aşteaptă ca, după venirea pe lume a celui mic, să cheltuiască lunar până într-o mie de euro, susţinând că cea mai mare parte a bugetului familiei, în jur de trei sferturi, va merge către întreţinerea noului membru al casei.

„Cel mai mult voi cheltui cu hăinuţele, hrana şi cu scutecele. Voi lua cremele pentru bebe din import pentru că, din câte ştiu, există de pildă un gel calmant pentru gingii care se găseşte doar în Anglia", spune ea.

În cazul unui copil de câţiva anişori, bugetul familiei nu se dezechilibrează exagerat, mai ales în privinţa hranei. „Nu facem mâncare separat pentru cel mic. În cheltuielile lunare intră în plus doar cei 7-8 litri de lapte pe săptămână", spune Laurenţiu, care are un copil de patru ani.

Pe lângă hrană, copilul are însă nevoie de hăinuţe şi de jucării. Acestea din urmă costă în jur de 200-300 de lei pe lună.„Nu hrana ­este cea mai scumpă, ci hăinuţele, care trebuie schimbate de la o lună la alta şi care uneori «bat» la preţ hainele pe care le cumpărăm pentru noi, adulţii. Gecile de iarnă costă peste 300 de lei, iar ghetuţele în jur de 150 de lei", spune Laurenţiu. Pe ansamblu, într-o lună, familia sa cheluieşte în jur de 1.000 de lei pentru întreţinerea copilului. Însă, problemele de sănătate sunt cele care dezechilibrează bugetul foarte mult.

„Pot spune că apariţia unor astfel de probleme, în cazul nostru cam o dată sau de două ori pe an, ne uşurează buzunarele de circa 800 - 1.000 de lei, în care intră consultaţiile, pastilele etc."

Cel mai bine vândute produse

Dintre formulele de hrană pentru copii, laptele se vinde cel mai bine. Acesta deţine circa 92% din volumul total al vânzărilor, potrivit unei cercetări de piaţă realizată de compania ­MEMRB. Restul, în proporţie de 8%, este acoperit de specialităţile pe bază de lapte. Cercetarea arată că cerealele sunt, de asemenea, printre produsele pentru copii care nu lipsesc din coşul de cumpărături. Cele mai cumpărate sunt cerealele fără lapte, în detrimentul cerealelor cu lapte.

Copiii de peste un an îşi diversifică hrana şi nu mai consumă cereale la fel de mult ca bebeluşii. În topul produselor cele mai consumate sunt şi borcănelele cu piureuri pentru cei mici. Cele cu fructe şi cele cu carne şi legume sunt cumpărate în cantităţi sensibil egale. Borcănelele cu piureuri de legume deţin o cotă mică din volumele vândute, de puţin peste 5%.

Biscuiţii sunt cumpăraţi preponderent pentru copiii de patru luni şi mai puţin pentru cei mai mari, iar din categoria sucurilor cele simple sunt cel mai cumpărate, cu 67% din totalul volumelor vândute anul trecut. Ceaiul, iaurtul şi apa pentru copii sunt produse care nu intră aproape deloc pe lista cumpărăturilor pe care le fac părinţii români pentru cei mici. Acestea deţin puţin peste 1% din volumele vândute.

Cărţi şi jucării

Reprezentanţii Diverta spun că, dintre produsele pentru copii, cele mai vândute sunt cărţile, apoi jucăriile. Există şi o serie de titluri preferate cum ar fi „Animalele de la fermă", „Cartea Secretelor pentru fete" şi „Cele mai frumoase poveşti. De asemenea, poveştile lui Andersen se află în topul favoritelor, dar şi cărţile de colorat.

Orice părinte ştie că din biblioteca unui copil nu pot lipsi enciclopediile, fapt demonstrat de succesul colecţiei Disney „Prima mea enciclopedie", distribuită lunea cu ziarul „Adevărul", fiecare volum înregistrând vânzări de peste 120.000 de exemplare.

Ca jucării, părinţii cumpără pentru copii „figurinele Bakugan", placa Skateboard Tech Deck, jucăriile Webkinz şi ustensile pentru desen.

Reprezentanţii Diverta spun că cele mai bune perioade din punct de vedere al vânzărilor de jucării sunt sezonul Sărbătorilor de iarnă, ziua copilului şi Paştele. Aceleaşi perioade sunt de vârf şi la vânzările de carte, unde iese în evidenţă şi perioada august-septembrie care corespunde cu începerea anului şcolar.

Educaţie scumpă la privat

Sorina Ion are doi copii mici, unul de 3 şi altul de 6 ani. Femeia plăteşte lunar 1.400 de lei pentru a achita grădiniţa pentru amândoi. Ea spune că în fiecare lună costurile cu grădiniţa şi cu bona pentru cei doi copii se ridică la circa 2.500 de lei. La aceste costuri se adaugă cheltuielile cu întreţinerea.

„Haine cumpăr o dată la două luni (100 de lei pe bluze), încălţăminte două perechi pe lună (200 de lei ghetele şi 100 de lei pantofii sport), iar mâncare cumpăr la 10-14 zile", spune Sorina. De asemenea, jucăriile nu lipsesc. „Am cumpărat de 300 de lei: am dat pe un DVD 65 de lei, pe o carte 80 de lei şi restul pe o carte cu abţibilduri", afirmă ea, precizând că face astfel de achiziţii destul de des, pentru că odraslele învaţă astfel.

Totodată, produsele cosmetice sunt cumpărate la interval de una-două luni. Mămica mai spune că, odată cu diferitele cumpărături efectuate în supermarket, pune în coş şi jucării, pe care dă 100-200 de lei lunar. Cum diferenţa de vârstă dintre copii nu e foarte mare, la unele produse Sorina preferă să cumpere un singur exemplar pentru amândoi.