Carieristul, colegul care te eclipsează
0
Este ambiţios şi perseverent. La prima vedere, un personaj bun, dar care le face rău colegilor pentru că munceşte peste program şi ridică nivelul de aşteptări al şefului.
O mare parte din stresul de la birou este generat de colegi şi de superiori, mai ales că nu există colective ideale. Cu ajutorul specialiştilor, „Adevărul“ a stabilit 12 categorii de colegi toxici, pe care le-a prezentat recent pe scurt. Acestea sunt:
1 Bârfitorul
2 Încurcă-lume
3 Parvenitul
4 Atotştiutorul
5 Antisocialul
6 Carieristul
7 Leneşul
8 Obsedatul de control
9 Lingăul
10 Negativistul
11 Preţiosul
12 Tipicarul.
Carieristul ajunge de obicei în funcţii de conducere, dar nu arde etape. Pentru el, familia şi prietenii sunt pe locul doi, după slujbă. Este un adevărat „workaholic“ şi, de cele mai multe ori, nu poate menţine un echilibru sănătos între viaţa profesională şi cea personală. Aşa îl caracterizează specialiştii din firmele de recrutare pe colegul nostru care mizează totul pe cartea carierei.
Un bun profesionist la prima vedere, dar un coleg toxic în raport cu ceilalţi angajaţi cu care intră în contact. Pentru el nu există pauze şi niciun program stabilit. Sacrifică totul pentru a reuşi profesional şi îi obligă uneori şi pe ceilalţi să facă acelaşi lucru.
„Un carierist îşi poate răni colegii din dorinţa lui de a se face remarcat, putând chiar să-şi asume rezultate ce nu îi aparţin. În cadrul echipei este important ca managerul să observe comportamentul fiecăruia şi să găsească pârghiile de motivare cele mai eficiente pentru fiecare în parte“, crede Iuliana Badea, Sales Manager la Lugera & Makler. Şi evoluţia personajului depinde în mare măsură de şef, dar şi de cât de toxic devine în timp.
„Un carierist poate avansa frumos, fară a arde etapele, dacă are un manager care ştie să-i canalizeze dorinţa de promovare şi de competiţie în sensul atingerii unor rezultate mai bune“, mai spun recrutorii.
Se crede de neînlocuit
De cele mai multe ori carieristul îi face să se simtă stresaţi pe colegi. El vrea cu orice preţ să-i demonstreze angajatorului că se poate să te dedici trup şi suflet companiei. Aşa că singura lui reacţie faţă de colegii cu un comportament normal este să se uite cu mirare cum pleacă exact la încheierea programului şi să creadă despre aceştia că „rup uşa“.
Un astfel de coleg care a pierdut simţul măsurii este întâlnit mai ales în companiile mici. Carieriştii au impresia că sunt de neînlocuit şi renunţă la concedii pe motiv că nimeni nu poate face faţă sarcinilor în lipsa lor. Aşa îl descrie Anca, o tânără care lucrează la o firmă cu cinci angajaţi, pe şeful ei, economist.
În cadrul companiilor mici carieristul are şanse mai mari să avanseze pentru că poate fi observat în mod direct de patroni şi poate comunica deschis cu aceştia.
Comunică bine
În plus, carieristul are şi câteva domenii în care reuşeşte să-şi pună în valoare calităţile fără prea mare efort. „Carieristul va fi foarte uşor regăsit în joburi care implică foarte multă comunicare şi relaţii cu oamenii pentru că aceste situaţii îl pot promova cel mai rapid. Poate lucra în domenii precum marketing, comunicare şi vânzări“, afirmă reprezentanţii Lugera & Makler.
Caracterul său devine rapid toxic şi pentru subordonaţi pentru că se aşteaptă ca şi aceaştia să se sacrifice pentru companie.
Cât rezistă fără viaţă personală
Psihologii cred că nimeni nu rezistă la infinit fără echilibru. „Sacrificiul vieţii personale, mai devreme sau mai târziu, se va face cunoscut prin comportament şi prin înrăutăţirea stării emoţionale“, spune psihologul Elisabeta Ilie. În plus, cu timpul, carieriştii pot deveni deprimaţi şi dezamăgiţi de propria viaţă şi pot ajunge chiar să sufere de anumite boli psihice.
Angajaţii plătesc antrenori pentru a avea succes
„Aceste persoane încep să aiba resentimente, să se gândească că doar ele depun eforturi şi că acestea nu sunt apreciate aşa cum ar trebui. Asta le face să devină nervoase, obosite şi dezamagite“, atrage atenţia Elisabeta Ilie.
Cum lucrăm în echipă cu un carierist
Putem alege să ne molipsim. În cazul în care este alegerea noastră să stăm peste program, să îndeplinim şi alte sarcini decât până acum, adică să ne lăsăm influenţaţi de carierist, nu trebuie să-l învinuim pe acesta. Sunt mulţi angajaţi care apreciază competiţia şi care intră în horă. Ne stabilim clar sarcinile. Putem discuta cu conducerea faptul că sarcinile pot fi îndeplinite cu succes în timpul programului, iar rămânerea peste program este inutilă. Angajatul trebuie să accepte că, dacă are timpi morţi în programul zilnic, poate primi sarcini suplimentare.
Putem afla aşteptările şefului. O altă soluţie este să aşteptăm până când ne cere să stăm la serviciu cât carieristul. În acest caz poate apărea o discuţie despre aşteptarile fiecăruia mai ales în ceea ce priveşte sarcinile ce trebuie îndeplinite, programul şi salariul obţinut.
Bărbatul este workaholicul tipic
Noua generaţie de femei pare a fi cel puţin la fel de ambiţioasă când vine vorba de carieră. Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite, 26% din femei contribuie mai mult la venitul familiei decât soţii lor. Aceste femei au un salariu cu cel puţin 10% mai mare decât al partenerului. Totuşi, se pare că angajatul carierist clasic trebuie să fie bărbat. Acest lucru din cauză că femeile nu sunt dispuse să renunţe la viaţa de familie la fel de uşor ca bărbaţii.
În Europa, statutul profesional al femeii este încă ameninţat de prejudecăţi, aşa că doar două treimi dintre acestea simt că au şanse egale cu reprezentanţii sexului tare. O cercetare realizată în Marea Britanie susţine că 44% din femei cred că de vină este dominanţa rolului bărbatului în companii, iar două treimi pun acest lucru pe seama faptului că şi-au întrerupt cariera pentru a avea o familie.
„Nu contează dacă eşti femeie sau bărbat. A ajunge în boardul de conducere a unei companii nu este uşor. E nevoie să faci multe sacrificii în viaţa personală“, spune o femeie de afaceri participantă la studiu.
Europencele, în urmă
Nici când vine vorba de salariu europencele nu se ridică la nivelul bărbaţilor. O cercetare realizată în 2007 pe un eşantion de 42.000 de manageri din Anglia a demonstrat faptul că femeile sunt plătite mai prost decât bărbaţii care ocupă acelaşi post. În timp ce angajatele aflate pe posturi de „middle management“ câştigă cu 12% mai puţin decât bărbaţii de pe poziţii similare, în top management prăpastia se adânceşte la 23%. În plus, femeile sunt mai înclinate să renunţe la jobul lor la prima nemulţumire, în timp ce bărbaţii carierişti sunt dispuşi să rămână mai mult timp pe poziţii.
Antrenament de carierist
Oricine îşi doreşte să avanseze în carieră, dar nu oricine poate obţine acest lucru fără efort. Carieriştii pozitivi, adică cei care reuşesc în viaţa profesională, pot fi antrenaţi de specialişti numiţi „coacheri“. Aceştia te pot ajuta să-ţi creezi o personalitate unică în calitate de angajat, dar şi să poţi comunica mai bine cu superiorii. Cei care apelează la astfel de specialişti sunt tot mai mulţi de la un an la altul.
În ultima vreme, cele mai frecvente probleme au legătură cu locul de muncă, spun specialiştii. De aceea, cei mai mulţi antrenori din România s-au axat pe business coaching. „În business coaching preţul pe o sesiune poate ajunge la 500 euro sau mai mult. Dacă vorbim de antrenori din străinătate, cu experienţă de 20 de ani în domeniu, costurile sunt fără discuţie mult mai mari“, spune Ramona Lăcătuş, life coach.
Antrenorul de cariere promite să te motiveze, să-ţi ofere sprijin în momentele în care vrei să abandonezi şi să te ajute să alegi cel mai bun drum de urmat în privinţa profesiei.
Se încarcă comentariile...
