Cardul capătă greutate în portofel
0
Mulţi ani a fost un simplu instrument de retragere a banilor. Acum, jumătate din posesorii cardurilor de credit le folosesc pentru plăţi la casă. De credit, de debit sau de cumpărături, cardurile au devenit aproape nelipsite pentru tot mai mulţi dintre noi.
Citiţi şi:
„Banii de plastic“ s-au impus de câţiva ani şi pe piaţa locală. Tranzacţiile electronice s-au înmulţit, dar cardurile nu au câştigat încrederea tuturor.
„Piaţa românească a asimilat cardurile de debit odată cu nevoia de a trece la un sistem avansat de plată a salariilor şi pentru a ţine pasul cu nivelul de dezvoltare a celorlalte pieţe europene. Cu toate acestea, românii au continuat să folosească mult timp cardul de debit doar pentru a retrage banii de la ATM şi nu pentru a face plăţi cu el“, spune Cătălin Creţu, General Manager Visa Europe pentru România.
Cardurile de plată au apărut în România în anul 1995, iar evoluţia lor a fost ascendentă de atunci, atât ca număr, cât şi ca tipuri de produse. „Dacă facem o comparaţie între piaţa cardurilor de acum 15 ani şi cea actuală, vom vedea că lucrurile s-au schimbat radical în ceea ce priveşte obiceiurile de plată, dar şi din punctul de vedere al valorii şi volumului tranzacţiilor“, spun şi reprezentanţii MasterCard.
În prezent există aproximativ 12 milioane de carduri valide în România, ceea ce înseamnă că, statistic, există un card în circulaţie la doi locuitori. Reprezentanţii sistemelor de plăţi europene spun că mai avem destul până când îi vom prinde din urmă pe vestici, acolo unde numărul cardurilor a depăşit de ceva vreme numărul locuitorilor.
„De la an la an, împreună cu instituţiile financiare am început să segmentăm oferta de carduri - de la un produs nediferenţiat, destinat tuturor consumatorilor, am ajuns să ne adresăm diferitelor categorii cu oferte personalizate. Acest lucru a contribuit la creşterea bazei de utilizatori de carduri“, adaugă Denisa Mateescu, General Manager România şi Regiunea Balcanilor în cadrul MasterCard Europe.
Neîncrezători în sistem
Faptul că suntem încă mult în urma occidentalilor are ca motiv neîncrederea multor români în acest sistem de plată. Că unii dintre angajaţi refuză să-şi primească banii pe card nu este o raritate. Nici faptul că alţii aleargă spre bancomat în ziua de salariu pentru a-şi scoate banii la doar câteva minute după ce cardul le-a fost alimentat. Andreea V., în vârstă de 30 de ani, evită să facă plăţi cu ajutorul cardului. Nu neapărat din cauză că nu înţelege sistemul.
„Prima dată când am primit un card de salariu de la serviciu, undeva prin 2004, am plătit cu el la magazin. Au fost ceva probleme şi m-am trezit că mi-au luat banii de trei ori. Am aflat abia a doua zi, când am vrut să scot cash“, ne-a povestit Andreea. „Am mers la bancă, am dat explicaţii, parcă am făcut şi o cerere... Cert e că am pierdut mult timp“, adaugă tânăra. Experienţa - „traumatizantă“, cum o numeşte ea -, o face să se gândească de două ori înainte să scoată cardul din buzunar când se află la casă într-un magazin.
Tranzacţii online
Astfel de incidente se pot întâmpla, dar de cele mai multe ori se rezolvă în câteva zile. Deţinătorii de carduri au început să facă tranzacţii online şi să plătească cu acest instrument în magazine doar de trei-patru ani. „Numărul tranzacţiilor cu cardurile Visa emise în România, atât de debit, cât şi de credit, a crescut cu 38% în primul trimestru din 2009 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta fiind a doua mare creştere din Europa“, au mai spus reprezentanţii companiei. Atât Visa cât şi MasterCard oferă sisteme de securitate pentru tranzacţiile online.
„La noi în ţară, la fel ca în ţările din Occident, se pot face plăţi online atât pe site-urile magazinelor electronice pentru achitarea cumpărăturilor într-un mod simplu şi eficient, cât şi pentru onorarea facturilor la utilităţi“, a explicat Denisa Mateescu de la MasterCard.
Fără grija banilor sau cu gândul la comisioane
Cardurile de debit sau de credit au avantaje multiple. O recunosc operatorii sistemelor de plată, dar şi băncile. Utilizatorii cântăresc însă cu grijă beneficiile şi dezavantajele.
Avantaje
Confort. Consumatorii nu trebuie să poarte banii în portofel şi să facă faţă unor mici neplăceri, cum ar fi situaţia în care vânzătorul nu are mărunţiş.
Siguranţă. În cazul pierderii cardului, posesorul trebuie doar să anunţe instituţia emitentă pentru a bloca contul. Astfel, hoţii nu vor avea acces la bani, pe când în situaţia numerarului, nimic nu îi împiedică să-i folosească.
Comision zero pentru plăţi la comercianţi. Un avantaj financiar pentru posesorii de carduri este acela că pentru plăţile efectuate la comercianţii din România nu se percepe comision.
Acceptare globală. Cardurile sunt acceptate la comercianţii din peste 210 ţări, iar consumatorii nu trebuie să‑şi mai facă griji în privinţa schimbului valutar.
Acces permanent la banii din cont. În cazul unor situaţii neprevăzute, cardul oferă acces imediat la bani pentru achiziţia dorită.
Evidenţa cheltuielilor. Deţinerea unui card de plată permite o mai bună administrare a bugetului personal, datorită extrasului de cont lunar.
Avantaje suplimentare. Cardurile de credit co-branded oferă numeroase alte beneficii, cum ar fi reduceri şi bonusuri.
Dezavantaje
Comisioane la retragere. Unele bănci practică comisioane mari la retragerea de numerar mai ales în cazul cardurilor de credit. În plus, la cardurile de cumpărături comisioanele sunt şi mai mari.
Reţea limitată. Nu toate magazinele oferă posibilitatea plăţii cu cardul. Magazinele de la colţ de stradă sau cele din oraşele mici nu au implementat un sistem electronic de plată. Mai mult, nu toate băncile dispun de o reţea de bancomate foarte bine dezvoltată.
Erori ale sistemului şi fraude. Se poate întâmpla ca banii să fie retraşi de bancă de mai multe ori din cauza unei erori a sistemului. În cazul în care uitaţi codul PIN, cardul poate fi blocat. În plus, în ultima vreme au fost semnalate mai multe fraude ce i-au avut drept victime pe deţinătorii de carduri.
Banii „gheaţă“ luptă cu tehnologia
Cardul de plată a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii în anul 1914, fiind emis de compania Western Union. Totuşi primul predecesor al cardului din forma actuală a apărut tot în SUA, însă abia în 1958. În ţările vest-europene, cardurile au apărut în jurul anului 1960, dar s-au extins abia după 1980.
După acest an, cardurile au devenit principalul instrument de plată pentru cumpărăturile de valoare mică în ţările vestice, locuitorii de acolo renunţând uşor la cash. Şi pentru bănci, acest instrument de plată a făcut parte dintr-o strategie bine pusă la punct. Cu ajutorul „banilor din plastic“, instituţiile financiare au reuşit să atragă o bună parte a clienţilor cu venituri mici, care au obţinut astfel credite pentru cumpărături.
Se încarcă comentariile...
