Capcanele regimului cu alimente sănătoase

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lăudată şi recomandată pentru beneficiile pe care le are asupra fizicului şi psihicului, mâncarea „perfectă“ poate să dăuneze grav sănătăţii, spun specialiştii în nutriţie. Pavat cu intenţii bune, drumul până la silueta potrivită poate ascunde excese. Dietele drastice pot deveni o obsesie în sine, ceea ce poate duce la malnutriţie, depresie sau la boli cronice.

Efectele alimentaţiei asupra sănătăţii devin un subiect de interes pentru tot mai mulţi români, în condiţiile în care  stilul de viaţă, din ce în ce mai aglomerat şi mai stresant, predispune la obezitate şi aduce după sine o gamă largă de probleme de sănătate. Eurobarometrul realizat în 2010 de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară arată că 47% din români (37%, media europeană) se tem că mâncarea pe care o consumă îi îmbolnăveşte, mai mulţi decât cei cărora le este frică de accidentele de maşină (34%), sau să fie victimele unei infracţiuni (19%). Cercetarea realizată la nivelul celor 27 de state membre UE arată şi că 24% din români verifică numărul de calorii şi nutrienţii alimentelor pe care le consumă. La nivel european, media este de 23%, faţă de 6%, procentul europenilor care se declarau preocupaţi de caloriile din dietă în 2005, când a fost realizat studiul precedent.

Mese haotice, fast-food şi dulciuri

Pentru Ana-Maria Muşat (25 de ani), studentă la Litere în Bucureşti, a început să fie important ce mănâncă în urmă cu câţiva ani, după ce a constatat că analizele arată un nivel ridicat al grăsimilor din sânge. „Până atunci eram o împătimită a mâncărurilor de tip fast-food şi a dulciurilor", spune Ana-Maria. „Mesele zilnice erau total haotice. Fie nu mâncam toată ziua şi seara dădeam iama în fast-food sau îmi prăjeam o porţie «sănătoasă» de cartofi, fie comandam o pizza. Mi-am dat seama că este cel mai nesănătos lucru pe care îl puteam face."

Aşa că a renunţat la mâncăruri grase, prăjeli şi a redus consumul de dulciuri, înlocuindu-le cu  fructe (banane, struguri, piersici, caise) şi iaurturi cu fructe. „De atunci, surplusul de grăsime adunat de-a lungul anilor a început să scadă şi astfel, în 6 luni, am slăbit 10 kilograme, pe care, din fericire, nici în ziua de azi nu le-am recuperat", povesteşte ea.

Dietă de bun-simţ

N-a avut nevoie de un regim special, ci de mese regulate şi echilibrate. Esenţial a fost acel „stop" pe care l-a spus după ce a tras linie şi a analizat riscurile stilului ei de viaţă pentru propria sănătate. Nu a citit cărţi de nutriţie, nu a ţinut diete stricte şi nu s-a înfometat. A aplicat doar principii de bun-simţ. „Încerc cât se poate să nu sar peste micul dejun, care e alcătuit din cereale cu lapte, fructe, iaurt sau batoane cu cereale", explică ea. La prânz mănâncă piept de pui la grătar, peşte, supă de legume sau salate, iar seara, un fruct sau un iaurt. „Nici nu simt nevoia de mai mult."Asta nu înseamnă că nu are mici „plăceri vinovate". „Nu-mi pot refuza la infinit o îngheţată mare de vanilie sau o ciocolată albă. Nici nu ar fi în regulă să o fac."

Ana-Maria Muşat spune că în drumul spre un nou stil de alimentaţie şi de viaţă nu s-a apropiat niciodată de graniţa care transformă mâncarea dintr-un beneficiu pentru organism într-un chin. Nutriţioniştii atrag atenţia însă că, aşa cum excesul de zahăr şi de grăsimi pune organismul în pericol, la fel se întâmplă şi când acestea dispar de tot din alimentaţie. Extremele de orice fel pot duce la dereglări fizice şi psihice grave. 

"Nu-mi pot refuza la infinit o îngheţată mare de vanilie. Nici nu ar fi în regulă să o fac."
Ana-Maria Muşat studentă

Greutatea excesivă, o traumă

Prezentatoarea TV Carmen Brumă a ajuns la una dintre aceste extreme în adolescenţă. La 16 ani avea aproape 86 de kilograme şi unica ei dorinţă era să fie slabă. „Cea mai cumplită perioadă a vieţii" ei a pornit de la faptul că a trebuit să se mute cu familia în Rusia, timp de aproximativ doi ani, iar în încercarea de a se adapta s-a refugiat în mâncare. S-a îngrăşat 30 de kilograme în două luni. „Plecasem din România «Miss Boboc». Şocul pentru o fată de 16 ani este destul de mare. Nu e aşa uşor să te trezeşti răţuşca cea urâtă şi supraponderală", îşi aminteşte prezentatoarea TV.

Insomnii şi depresie

A intrat în depresie, nu mai putea dormi noaptea din cauza senzaţiei de sufocare pe care i-o dădeau kilogramele în plus, plângea şi se simţea extrem de vinovată. Iniţial, a încercat să slăbească prin înfometare. Apoi a început să ţină regim. „Am mâncat ciorbă de varză până mi-au crescut frunze, am băut oţet, ceai verde, de cireşe, am urmat dietele Atkins, South Beach, Mayo, daneză, disociată, Montignac şi altele. Ajunsesem să-mi dea lacrimile atunci când vedeam prăjituri. Se transformase totul într-o obsesie", scrie Carmen în cartea pe care a lansat-o în noiembrie 2008.

Şi-a dat seama de asta

de-abia când organismul a început să cedeze şi a ajuns la doctor. Suferea de anemie severă şi se alesese şi cu o gastrită. „Cădeam din picioare, aveam ameţeli. Sunt lucruri prin care trec toţi cei care ţin cure de slăbire dezechilibrate. N-are nicio legătură cu traiul sănătos. E o fază de nebunie. Sunt prostii, riscuri pentru organism şi traume pe care mi le-am provocat singură, din neştiinţă, din disperare, dintr-un dezechilibru", spune Carmen. A avut nevoie de aproximativ doi ani pentru a-şi regăsi echilibrul. A consultat mai mulţi medici nutriţionişti, dar cea mai eficientă s-a dovedit dieta pe care şi-a construit-o singură. I-a luat un an până a ajuns la greutatea pe care şi-o dorea şi încă mai bine de un an, în care a făcut sport intensiv, pentru a-şi remodela corpul care „arăta groaznic, pielea se lăsase, muşchii arătau jalnic".

Derapaje controlate

Carmen spune că nu trăieşte ca un pustnic, numai cu legume, fructe şi alimente fără pic de grăsimi. Dar pentru ea desertul este „un derapaj controlat", pe care şi-l îngăduie o dată pe săptămână. A învăţat că extremele nu sunt bune în nicio situaţie şi s-a disciplinat să se ferească de ele.

Tot mai mulţi oameni, în special femeile, trec însă graniţa fină dintre alimentaţia echilibrată şi obsesia pentru numărul de calorii şi nutrienţii din mâncare, spun medicii britanici. Ceea ce reprezintă, de regulă, un indiciu pentru afecţiuni psihice grave, care pot duce la depresie, malnutriţie şi deces, explică şi medicul nutriţionist Adrian Copcea.

"Ajunsesem să-mi dea lacrimile când vedeam prăjituri. Se transformase totul într-o obsesie."
Carmen Brumă prezentatoare TV

Obsesia dietei perfecte

„Femeile sunt mai predispuse în prezent să devină dependente de diete şi de exerciţiile fizice din cauza cultului excesiv al celebrităţii şi a presiunii pe care o resimt pentru a fi cât mai slabe", spune medicul Lucy Jones, de la Asociaţia Nutriţioniştilor Britanici, citată de „The Daily Mail".

O alimentaţie sănătoasă înseamnă, printre altele, un echilibru al glucidelor (zaharuri, alimente care conţin amidon şi fibre), lipidelor (grăsimile, necesare într-o anumită proporţie)  şi proteinelor în organism, dar şi al vitaminelor şi mineralelor, explică nutriţionistul Adrian Copcea.

Dar dacă se transformă

într-o căutare obsesivă a alimentelor „perfecte", fără grăsimi, zaharuri sau aditivi, ar putea fi simptomele unei tulburări de comportament alimentar numită ortorexie. Medicul Adrian Copcea spune că a avut câţiva pacienţi cu ortorexie, iar simptomele constau în evitarea meselor unde alimentele ar fi putut fi „nesănătoase", izolarea socială, controlul total asupra preparării meselor, obsesia de a obţine informaţii detaliate despre compoziţia alimentelor. De asemenea, persoanele care suferă de această tulburare au eliminat plăcerea din ecuaţia alimentară, „element patologic, având în vedere că printre rolurile fireşti ale alimentaţiei se numără şi plăcerea de a mânca", explică acesta.

Probleme psihice

Ortorexia poate duce la depresie, malnutriţie sau poate preceda anorexia nervoasă, o tulburare psihiatrică severă, cu mortalitate ridicată. Specialistul în nutriţie spune că i-a îndrumat pe acei pacienţi către un psiholog. „Din experienţa mea, ortorexia este doar o faţadă a unei tulburări psihologice mai adânci, care poate fi identificată şi tratată cu ajutorul psihologului şi/sau psihiatrului", concluzionează Copcea.

Testul Bratman

Medicul american Steven Bratman a conceput o serie de întrebări sugestive pentru ortorexie. Dacă răspunsul este „da" la mai mult de patru-cinci, e cazul să vă îngrijoraţi.

- Petreceţi mai mult de trei ore pe zi gândindu-vă la dietă?
- Vă planificaţi mesele cu câteva zile în avans?
- Sunt alimentele mai importante decât plăcerea de a le mânca?
- Calitatea vieţii a scăzut pe măsură ce a crescut calitatea dietei?
- Sunteţi mai exigenţi cu propria persoană în ultima vreme?
- Vă creşte stima de sine atunci când mâncaţi sănătos?
- Aţi renunţat la mâncărurile preferate pentru alimentele „corecte"?
- Dieta vă distanţează de familie şi prieteni?
- Vă simţiţi vinovat când nu respectaţi dieta?
- Vi se pare că deţineţi controlul atunci când mâncaţi sănătos?



image
image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite