Brazi care trăiesc şi după Sărbătorile de iarnă
0
Viaţa pomilor se poate termina după Anul Nou sau nu. Cei care-i cumpără le decid viitorul. După 5, 10 sau 25 de ani trăiţi în pădure sau în plantaţie, sute de mii de brazi petrec anual câteva zile în casele românilor, de Sărbători, apoi mor. De câţiva ani există alternativă.
Cu două zile înaintea Crăciunului din 2008, Alexandra Buzaş (24 de ani) s-a suit în maşină cu tatăl ei şi a mers la o seră de lângă Braşov să cumpere brad. Voia să renunţe la pomul tăiat pentru împodobit, iar varianta de plastic i se părea nefericită. Căuta unul în ghiveci, pe care să-l poată planta după Sărbători în curtea casei părinţilor, la Daneş, o comună din apropiere de Sighişoara. Voia să păstreze „sufletul brăduţului de Crăciun" fără să facă rău pădurilor care şi-aşa „stau prost cu pomii".
Relaţia Alexandrei cu bradul de Crăciun a fost întotdeauna specială. „L-am iubit mereu, l-am îngrijit, iar despărţirea de el a fost una dureroasă, de fiecare dată. Am zis că e cazul să nu mă mai despart de brad şi să-mi aducă Moşul unul care să rămână mereu cu mine".
Plimbându-se printre potenţialii pretendenţi la statutul de „Bradul ei", Alexandra l-a văzut. „Era atât de cochet şi de prietenos încât am ştiut că el e alesul". A plătit 250 de lei, mai mult decât dublul preţului unui brad tăiat. Cu tot cu ghiveci, avea cam aceeaşi înălţime cu ea, „un metru 65". Specialiştii spun că unui brad îi ia între 8 şi 12 ani să ajungă la înălţimea asta.
Aclimatizat în sufragerie
Bradul a mers aproximativ 120 de kilometri pe bancheta din spate a maşinii până să ajungă la Daneş. A stat întâi în curtea casei, să se obişnuiască cu locul, iar în după-amiaza Ajunului i-a fost curăţat ghiveciul de pământ şi a fost transportat în sufragerie. Şi-a găsit locul în mijlocul livingului, între două canapele. A fost îmbrăcat cu luminiţe albe şi decoraţiuni din lemn şi paie, roşii şi argintii, pentru că Alexandra n-a vrut să-l încarce cu globuri şi beteală, „era el frumos în sine". Sub crengi s-au înghesuit toate cadourile, ambalate în cutii care aveau aceleaşi culori cu decoraţiunile, iar lângă el, pe canapele, familia s-a aşezat la poveşti.
Tratat cu apă şi dragoste
A rămas în casă până în 3 ianuarie. I-a fost mai greu în primele zile, pentru că familia uita să-l ude, dar curând tatăl Alexandrei a preluat misiunea şi i-a pus apă la rădăcină o dată la două zile, ca să-l răcorească. Apoi a fost dezbrăcat de ornamente şi mutat pe terasă, să se obişnuiască cu aerul rece. De-abia în martie, bradul a ieşit din casă şi a devenit primul pom plantat în curte,cum intri pe poartă, în stânga.
„Cu bradul nu e ca şi când ai planta un cireş sau un măr. Aveam emoţii că nu se va prinde şi întrebări: oare să-i punem apă, oare să-i punem îngrăşăminte?", îşi aminteşte Alexandra. „Şi am decis că o să se prindă şi dacă-l punem pur şi simplu în pământ, îi punem puţină apă călduţă şi îi spunem cât de mult îl iubim."
În vara lui 2009, bradul a înmugurit şi s-a mai „aşezat" pe lăţime. De Crăciun va fi împodobit din nou, dar va rămâne în curte, urmând ca în ianuarie să primească şi un frate - brăduţul în ghiveci pe care Alexandra îl va cumpăra pentru a-l împodobi la Bucureşti, unde locuieşte acum, şi-l va duce acasă la Daneş după Sărbători.
Cum se îngrijesc
Brazii şi molizii livraţi cu balot din pământ sau în ghiveci sunt crescuţi în pepiniere special pentru a fi extraşi şi replantaţi după Sărbătorile de iarnă. Specialiştii le recomandă cumpărătorilor să nu-i amplaseze în casă lângă surse de căldură, să-i ude zilnic şi, după Sărbători, să-i acomodeze cu temperatura exterioară. Replantarea e bine să se facă atunci când temperatura depăşeşte 3-4 grade Celsius.
Campanii pentru schimbarea mentalităţilor
Alina Muşătoiu vrea să-şi „răzbune" brăduţul în ghiveci pe care l-a cumpărat pentru Crăciunul de anul trecut şi care a murit în vară. Îl luase de la Universitate, în decembrie 2008, când organizaţia Terra Ecologica a făcut prima campanie prin care a încercat să-i convingă pe bucureşteni să înlocuiască brazii tăiaţi cu cei vânduţi la ghiveci.
Preşedintele asociaţiei, Simona Creţu, a adus brazi şi molizi la ghiveci de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) şi i-a aliniat în faţa unei căsuţe de lângă zidul Facultăţii de Arhitectură. „Am putea planta aceşti brăduţi în amintirea celor care au căzut aici - eroii Revoluţiei din decembrie 1989 -, pentru ca noi să fim liberi astăzi", anunţa atunci Simona pe blogul dedicat campaniei.
Alina a fost unul dintre cei care au rezonat la mesajul Terra Ecologica. Şi-a cumpărat un molid la ghiveci de la Simona şi l-a împodobit de Crăciun, cu intenţia să-l planteze ulterior. Dar l-a adus prea târziu în curtea unor rude de la Braşov. Era deja vară când l-a plantat şi n-a prins. S-a uscat.
Copacii din parcul Kiseleff
Vineri seară, puţin înainte de ora 18.00, Alina a traversat parcul Kiseleff împreună cu un amic, pe zăpadă şi vânt, la -8 grade Celsius, în căutarea unui alt brăduţ. Tot la ghiveci şi tot de la Terra Ecologica. A ales un molid de aproximativ un metru înălţime. I-a plăcut cel mai mult dintre copacii acoperiţi cu zăpadă aliniaţi de-o parte şi de alta a aleii principale a parcului. „Îl puneţi undeva unde nu bate soarele şi-l aerisiţi", i-a sfătuit Simona. „După, îl plantaţi până îi dau mugurii verzi, deci cam în martie. Dacă porneşte verde crud la vârfuri nu mai poate fi plantat."
Mai scump, dar responsabil
Brazii la ghiveci sunt mai scumpi şi mai mici decât cei tăiaţi
Alina a dat 70 de lei pe molid, deşi la florăria din colţ ar fi luat ceva asemănător cu doar 30 de lei. Dar a preferat să cumpere mai scump de la Simona pentru că ştie că o parte din banii încasaţi din vânzarea brazilor se vor duce către proiectele de reîmpădurire coordonate de Terra
Ecologica. A încercat chiar să convingă cât mai mulţi prieteni să-i urmeze exemplul. În primul an nu prea a avut succes, dar anul acesta „s-ar putea să-şi mai cumpere vreo doi-trei prieteni brad la ghiveci".
Molidul Alinei stă acum între televizor şi dulap, în camera ei din apartamentul din Berceni pe care-l împarte cu mai multe rude. Pe 21 sau pe 22 decembrie, când are timp, îl va împodobi. „După Revelion îi strâng podoabele şi-l mai cazez vreo două luni, după care îl duc tot la Braşov, unde l-am plantat şi pe celălalt, şi sper să se prindă."
În campania Terra Ecologica, anul trecut, s-au vândut aproximativ 500 de brazi la ghiveci. Simona nu are încă cifre de anul acesta, dar ştie că n-a mers grozav. Important e ca tot mai mulţi oameni să afle că există şi alternativă la brazii tăiaţi pentru Sărbători şi aruncaţi după, spune ea. Aşa că va continua să iniţieze campanii pentru a schimba mentalităţi şi comportamente.
Oferte şi preţuri de sezon
Cei mai ieftini brazi scoşi pe piaţă în acest an sunt, teoretic, cei de la Romsilva, care a anunţat că va comercializa 130.786 de pomi pentru Crăciun, dintre care 78.036 de brazi, restul molizi şi alte răşinoase. Brazii până în trei metri înălţime costă între 13 şi 30 de lei. „Sunt preţuri de bun-simţ", spune Gheorghe Mohanu, director la Romsilva.
Dar, practic, pe comercianţi nu-i poate obliga nimeni să pună un adaos de bun-simţ, pentru că nu există reguli. La Silva Group, un mare distribuitor privat care vinde doar brazi de import, cel mai mic copac cu rădăcină (60-80 de centimetri) costă 99 de lei, iar cel de 6-7 metri, 12.900 de lei. Brazii tăiaţi încep de la 69,99 lei şi pot ajunge până la 17.000 de lei, cât a costat unul de 11 metri, cel mai înalt brad livrat în acest an.
Efectele mesajelor ecologiste se lasă încă aşteptate
Brazii care au viaţă şi după Sărbătorile de iarnă, fie ei la ghiveci sau cu rădăcina înfăşurată într-un sac, au apărut în România încă de acum trei-patru ani, spune Claudia Cătană, iniţiatoarea Copacului de Hârtie, cealaltă organizaţie care a început să vândă brazi la ghiveci în 2008.
Înaintea Crăciunului de anul trecut, Claudia a luat 50 de brazi de la o pepinieră de lângă Haţeg (judeţul Hunedoara), i-a adus la Bucureşti şi a „închiriat" 47 dintre ei. În preţul de 250 de lei intra şi transportul către şi de la casa clientului care primea 50 de lei înapoi când preda copacul. Patruzeci dintre brăduţi s-au întors la organizaţie şi au fost plantaţi în Parcul Naţional Retezat.
Anul acesta însă, reprezentaţii organizaţiei n-au mai cumpărat brazii în avans şi au aşteptat comenzile. Totuşi, chiar dacă brazii au fost mai ieftini decât anul trecut (200 de lei), până la termenul limită, la sfârşitul săptămânii trecute, organizaţia a primit doar 10 comenzi ferme.
Se vând mai bine online
Un impact neaşteptat a avut însă campania unui alt ONG, care a intrat de-abia anul acesta pe „piaţa" brazilor ecologici. Organizaţia ViitorPlus a făcut un parteneriat cu Silva Group România şi promite că 10% din suma plătită pe un brad cu rădăcină cumpărat de pe site-ul magazinuldebrazi.ro va fi folosită pentru finanţarea activităţilor de reîmpădurire ale ONG-ului.
„Aproape 70% din comenzile primite pe site au fost pentru brazi cu rădăcină", spune directorul comercial Silva Group România, Ovidiu Neacşu.
Procentul este surprinzător, crede directorul, pentru că brazii la ghiveci pot fi de două sau de trei ori mai scumpi decât cei tăiaţi. O explicaţie ar fi calitatea pomilor pentru Crăciun, pentru că la magazinul online sunt prezentaţi doar cei mai buni dintre brazii importaţi de companie din Danemarca, Austria, Germania şi Ungaria. Din vânzările totale ale Silva Group, inclusiv cele angro şi la distribuitori, brazii cu rădăcină reprezintă deocamdată
doar 10-15%.
Românii preferă brazii tăiaţi
Chiar dacă şi Romsilva a oferit în premieră în acest an 8.000 de brazi la ghiveci, crescuţi în culturi specializate, românii preferă să cumpere ca pom de Crăciun brazi tăiaţi, pentru că sunt mai ieftini şi nu le dau bătaie de cap cu îngrijitul şi replantatul. Puţini sunt deocamdată cei care consideră că-şi „amortizează" investiţia într-un brad de Crăciun la ghiveci în anii care vin şi când nu mai trebuie să cumpere pom de Sărbători.
„Beneficiezi de el şi în timpul anului şi n-ai senzaţia de déjà-vu pe care ţi-ar da-o un brad din plastic", explică Ovidiu Neacşu de la Silva Group. Şi el şi-a luat anul acesta un brad la ghiveci, un pomişor puţin mai înalt de un metru, crescut în Danemarca, dar ştie că mai trebuie să treacă timp până când mai mulţi români îi vor urma exemplu.
Se încarcă comentariile...
