Bradul - natural, artificial sau ecologic?

Puşi în situaţia de a alege pomul de Crăciun, românii oscilează între bradul gata tăiat sau cel artificial, utilizabil zece ani. Bradul la ghiveci implică un buget mai mare, dar şi o atitudine ecologistă. Crăciunul nu-i Crăciun fără brad în casă. Dacă până acum alegerea se făcea după criterii de culoare sau miros, anul acesta, românii pun în balanţă tradiţia, bugetul şi ecologia.

Cu o săptămână înainte de Crăciun, goana după cel mai frumos brad din oraş pare cel mai firesc lucru de pe faţa pământului. Calităţile fizice ale potenţialului cumpărător contează tot mai puţin, de vreme ce miroase a răşină în fiecare piaţă, iar comercianţii au ajuns să ţi-l aducă acasă, uneori cu tot cu „accesorii”. Alegerea ţine mai degrabă de rezultatul personal al raportului calitate-preţ-conştiinţă.

Bradul artificial pare, fără îndoială, soluţia cea mai ieftină şi pe termen lung. „Dezbrăcat” cu grijă, copacul din plastic ţine şi zece ani. În plus, costă puţin: de la 24 de lei un exemplar de 1,80 m. Nu miroase, însă, a pădure. Odorizantele de pe piaţă nu concurează cu mireasma proaspătă şi naturală a coniferelor.

Bradul gata tăiat este soluţia cea mai la îndemână, însă cel mai ieftin de pe piaţă costă 70 de lei. Un brad de 1,5 metri poate ajunge şi la 150-200 de lei, în funcţie de forma sa şi de locul de unde este achiziţionat. Merită oare investiţia într-o bucată de lemn care, după Bobotează, va zace în stradă sau lângă pubelele înţesate.

Un brad în ghiveci pare soluţia ideală pe termen lung, însă pentru cei mulţi, preţul între 150 şi 250 de lei este „piperat”.
Ruxandra (24 de ani) nu poate concepe sărbătorile fără brad natural, oricât de costisitor ar fi. Acasă, la Galaţi, împodobirea pomului de Crăciun este un adevărat ritual.

„Îmi ia aproximativ şase ore. De fiecare dată când mai pun un glob, mă dau doi-trei metri în spate, pentru a verifica dacă arată bine sau nu”, povesteşte Ruxandra. Achiziţionarea bradului gata tăiat a devenit tradiţie la ea acasă, „poate şi pentru că, până acum, nu găseai brazi la ghiveci ,cu excepţia celor foarte mici”, mărturiseşte tânăra.

Ecologia costă

Spre deosebire de ea, bucureşteanul Mihai (35 de ani) preferă să scoată bradul artificial de la naftalină decât să dea „o căruţă de bani” în fiecare an. El spune că o astfel de alegere e mai aproape de valorile ecologiei. Cât priveşte mirosul, bărbatul mărturiseşte că a găsit soluţia pentru a-l „simula”: spray-urile cu mireasmă de conifere.

„Într-adevăr, după câţiva ani de la achiziţie, pomul din plastic poate părea prăfuit, crengile nu mai sunt aşa bogate şi au tendinţa să se mai lase, însă ofertele de pe piaţă sunt mult mai avantajoase decât cele de brazi naturali. Dacă îţi cumperi unul la trei ani, tot e bine”, crede Mihai.

Liana Buzea, directoarea Asociaţiei Eco Assist, consideră că a cumpăra un brad gata tăiat pentru a-l azvârli mai apoi, în stradă, este „o crimă”. Ea a pornit, în urmă cu o săptămână, alături de cei de la Terra Ecologica, o campanie: oferă celor care vor brad natural alternativa pomilor în ghiveci.

ONG-ul „Copacul de hârtie” returnează 50 de lei din preţ celor care înapoiază brazii la ghiveci pentru a fi plantaţi.

Bradul de lux costă cât o maşină

Dacă unora preţul unui brad în ghiveci li se pare „astronomic”, ofertele de lux pentru pomii de Crăciun trădează existenţa cererilor şi la această categorie. Potrivit site-ului brazidecraciun.ro, un exemplar de 1,5 metri în ghiveci costă nu mai puţin de 37.800 de lei.

În preţ intră globurile de sticlă suflată manual şi umplute cu praf de argint, globuri personalizate, cu imaginile dorite sau numele celor din familie, cu cristale Swarovski sau  beteală stropită din praf de aur. Decorul este unul de-a dreptul inedit întrucât chiar şi „fusta” pentru învelirea suportului de brad e fabricată din materiale preţioase, cusute cu fir de aur.

Nu numai brazii personalizaţi au preţuri de lux.

La începutul lunii, un pom decorat de copiii din programele „Salvaţi Copiii” i-a costat şi 20.000 de euro pe cei care au participat la o licitaţie.

Clienţii cu un buget consistent care preferă coniferele din pepinierele europene pot plăti până la 14.000 de lei pentru brazii între 2 şi 5 metri, iar pentru cei de până la zece metri, pot scoate din buzunar şi 20.000 de lei.

Moştenire de la Saturnalii

Tradiţia împodobirii bradului la Crăciun îşi are originea în obiceiurile păgâne ale romanilor. Povestea a pornit de la babilonieni, care au dat o semnificaţie deosebită sfârşitului de an. Primele însemnări ale sărbătoririi Anului Nou datează din 2400 î. Hr., în cele 11 table ale lui Ghilgameş, care amintesc despre mese îmbelşugate, la care oamenii beau suc de struguri care curgea „râuri”.

La romani, calendarul a suferit numeroase schimbări. Moştenirea tradiţiilor de sacrificare a porcului, de oferire a cadourilor vine din timpul decăderii Imperiului Roman, când în Imperiul de Răsărit, ciclul sărbătorilor de iarnă era vestit de Brumalii. Acestea durau 24 de zile - de la 25 noiembrie la 17 decembrie. Urmau Saturnaliile, zile dedicate zeului Saturn, care se încheiau pe 23 decembrie, după solstiţiul de iarnă. Pe parcursul acestor zile, romanii îşi făceau cadouri reciproc, ca un ritual, oferindu-şi lucruri simbolice.

Saturnaliile sunt amintite şi în studiul lui Gheorghe Muşu „Vestigii ale cultului solar: Crăciunul”. El susţine că obiceiul a existat la nordul şi sudul Dunării înainte de venirea romanilor şi a rezistat schimbărilor impuse de biserica creştină, care a stabilit data de 25 decembrie drept ziua de naştere a lui Iisus. Muşu mai aminteşte şi de cetele de tineri necăsătoriţi care îşi căutau gazdă pentru aceste sărbători. Ei aduceau seara lemne din pădure, cu caii şi carele împodobite cu brazi şi panglici.

Copacul tăiat, tradiţie greu de lăsat

Pomul de Crăciun tăiat nu este numai un obicei al celor de la oraş, care vor să aducă în casă mireasma puternică a iernii. În ţară, tradiţia tăierii celui mai frumos brad din pădure este păstrată încă de românii care caută să petreacă în mod tradiţional sărbătorile de iarnă.

La cei 22 de ani ai săi, Andra povesteşte despre Crăciunul petrecut acasă, în Oneşti. „Până când am împlinit zece ani, bradul de Crăciun era adus mereu, de tata, din pădure. Chiar dacă ne-am mutat de mai multe ori şi pădurea se tot îndepărta, pe măsură ce mai schimbam un cămin, el îşi făcuse un obicei pe care-l respecta cu stricteţe”, povesteşte Andra.

Pomul ales din pădure

Tânăra îşi aminteşte acele zile când tatăl ei pleca de dimineaţa de acasă, uneori însoţit de alţi „taţi” din bloc, în căutarea celui mai frumos brad: „Se întorcea abia când se întuneca, ud leoarcă, cu un pom de vreo doi metri,  care ajungea până-n tavan”.

Pe când avea numai câţiva anişori , unchiul său era cel care păstra obiceiul de a merge în pădure pentru a aduce pomul. „Se urca într-un brad foarte înalt pentru a-i tăia numai vârful”, povesteşte Andra obiceiurile. În prezent, lucrurile s-au schimbat şi brazii ieftini, gata tăiaţi, de vânzare pe marginea drumului sunt o soluţie mult mai comodă.

Bradul în ghiveci, soluţie pe termen lung

Brazii în ghiveci nu slujesc doar unei cauze ecologice, ci reprezintă şi o investiţie pe termen lung. „Omul îl poate planta în grădină, la ţară sau poate, după caz, să-l dea spre plantare unor voluntari care se ocupă cu aşa ceva”, ne-a declarat Simona Drăguşanu, de la Terra Ecologica.

Ea a pornit o campanie de responsabilitate socială, împreună cu cei de la EcoAssist, în urma unei discuţii cu un poliţist de la infracţiuni silvice. Campania mai continuă câteva zile, iar comenzile pentru brazi mai mari de un metru, la 200 de lei, se pot face pe internet.

Cifre din statisticile de sezon

100 milioane de conifere sunt tăiate anual în toată lumea cu ocazia Crăciunului.

29,9% din arborii de pe teritoriul României sunt din specii de conifere (răşinoase).

200 de lei costă un brad înalt de peste un metru în ghiveci la Terra Ecologica.

100.000 de brazi tăiaţi din pădurile administrate de stat au fost aduşi anul acesta pe piaţă de Romsilva.

2.000  de brazi  tăiaţi şi comercializaţi ilegal au fost confiscaţi în întreaga ţară în prima săptămână a lunii decembrie.

37.800  de lei  costă un brad de lux cu pietre Swarovski.