Bolile macină inteligenţa unei naţii

Populaţiile sărace, care trăiesc în state cu morbiditate ridicată, au un IQ mediu mai scăzut decât cele prospere. Organismul îşi canalizează energiile în lupta cu boala în loc să le folosească pentru a-şi dezvolta creierul.

Oamenii care trăiesc în ţări în care bolile sunt foarte răspândite pot avea coeficiente de inteligenţă (IQ-uri) mai mici din cauză că organismul lor „deviază" energia necesară dezvoltării creierului către sistemul imunitar, pentru a se lupta cu maladiile.

Teza oamenilor de ştiinţă americani, prezentată de cotidianul britanic „The Guardian", este extrem de controversată, dar ar putea explica de ce scorurile IQ diferă de la o ţară la alta şi sunt mai mici în ţările cu climă fierbinte, unde, de exemplu, paraziţii care produc malaria sunt foarte răspândiţi.

Creierul, sacrificat pentru imunitate

Cercetătorii din spatele teoriei susţin că impactul bolilor asupra coeficientului de inteligenţă a fost până acum subapreciat şi cred că legătura stabilită de ei are la fel de multă importanţă ca şi cea dintre educaţie şi, respectiv, avuţie şi dezvoltarea abilităţilor cognitive.

Tentativele de măsurare a inteligenţei sunt marcate, peste tot în lume, de dificultăţi şi, de aceea, mulţi oameni de ştiinţă se îndoiesc că testele de inteligenţă reprezintă o unealtă potrivită pentru asta. Inteligenţa medie a unei naţii este, cel mai probabil, guvernată de o reţea complexă de factori.

Ultima teorie, lansată de Randy Thornhill şi alţi cercetători de la Universitatea din New Mexico, adaugă maladiile pe lunga listă a factorilor de mediu şi nu numai care ar putea juca un rol decisiv în condiţionarea inteligenţei.

Thornhill a dat publicităţii această informaţie în urmă cu zece ani, când, alături de colegii lui, a explicat că, în perioada de creştere, copiii sub cinci ani folosesc o mare parte din energie pentru dezvoltarea creierului. Când corpul trebuie să lupte cu infecţiile ar putea sacrifica evoluţia masei nervoase, susţin cercetătorii.

Adaptare la mediu

Pentru a verifica această ipoteză, grupul condus de Thornhill a folosit datele din trei studii privind scorul global al IQ-ului şi le-au comparat cu informaţiile oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii privind incidenţa bolilor infecţioase în diverse ţări. Pe lista de boli se regăseau malaria, tetanosul şi tuberculoza.

Oamenii de ştiinţă au constatat că nivelul morbidităţii dintr-o ţară este strâns legat de IQ-ul mediu al locuitorilor: cu cât incidenţa bolilor era mai mare, cu atât IQ-ul era mai mic.

Thornhill a formulat, astfel, ipoteza conform căreia popoarele care au fost încercate de boli timp îndelungat s-au adaptat, oamenii dezvoltându-şi mai degrabă sistemul imunitar în detrimentul funcţiilor creierului.

„Efectul bolilor infecţioase asupra creierului este mai mare decât al oricărui alt factor care influenţează dezvoltarea acestuia. Bolile storc organismul de energie, iar creierul are nevoie de foarte multă pentru a se dezvolta. Dacă nu are destulă energie nu o poate face cum trebuie", spune, la rândul său, Chris Eppig, profesor tot la Universitatea din New Mexico.

O relaţie „dus-întors"

„Vorbim despre o descoperire interesantă şi provocatoare. Asta explică aproximativ 50-60% din variabilitatea IQ-ului şi pare să fie independentă de alţi factori cum ar fi Produsul Intern Brut", spune, la rândul său, Geraint Rees, director al Institutului de Neuroştiinţă Cognitivă al Universităţii College din Londra.

„Autorii teoriei sugerează că morbiditatea ar putea conduce la un nivel scăzut de inteligenţă din cauza impactului pe care îl are asupra dezvoltării creierului. E o speculaţie interesantă, dar datele nu o pot dovedi încă", explică Rees.

Din motive încă neclare, peste tot în lume coeficientul de inteligenţă este în creştere, iar americanul Randy Thornhill sugerează şi monitorizarea ratelor morbidităţii, pentru a se vedea dacă o creştere de IQ înseamnă, în acelaşi timp, o scădere a incidenţei bolilor.

Richard Lynn, profesor de psihologie la Universitatea Ulster (Irlanda), susţine, la râdul său, că între boli şi nivelul de inteligenţă al unui popor există o relaţie bilaterală: un IQ scăzut este parţial responsabil pentru răspândirea bolilor infecţioase.

„Răspândirea HIV în ţările sud-africane este tributară inteligenţei reduse a populaţiei din zonă, care nu înţelege cum se transmite boala sau are percepţii eronate privind prevenirea infecţiilor."

"Bolile storc organismul de energie, iar creierul are nevoie de foarte multă pentru a se dezvolta. "
Chris Eppig
profesor la Universitatea
din New Mexico