Boala suvenirelor n-are leac

Românii îşi alocă o parte din bugetul de concediu pentru cadouri simbolice. Psihologii spun că ei vor să împărtăşească amintiri cu cei dragi. O facem din dragoste sau din obligaţie, dar nu ne întoarcem din vacanţe fără a aduce pentru cei apropiaţi un obiect cu amprenta ţării vizitate.

„Când cumpără un suvenir, turiştii iau cu ei o bucăţică din ţara respectivă. Pe lângă fotografiile pe care le fac, cel mai frecvent cumpără magneţi de frigider sau băuturi tradiţionale", explică Traian Bădulescu, consilier în turism. Potrivit specialistului, turiştii români obişnuiţi, cunoscuţi drept cheltuitori, alocă pentru suvenire între 5 şi 50 de euro, dar în medie, câte 20 de euro. „Românul are obiceiul de a aduce prietenilor câte un suvenir, se simte dator să vină cu ceva acasă". Unii o fac din obligaţie, pentru că li s-a cerut un anumit obiect, alţii o fac cu drag, dar mai sunt şi unii care vor numai să epateze", consideră Bădulescu.

În literatura de specialitate, cercetătorii în obiceiurile de consum ale turiştilor au descoperit legături între tipul de vacanţă şi motivaţia de a cumpăra suvenire. Potrivit studiilor academice cuprinse într-o teză de doctorat în filosofie la Universitatea A & M din Texas, turiştii „urbani" sunt cumpărători activi de suvenire şi preferă obiecte care simbolizează destinaţia vizitată, în timp ce turiştii pasionaţi de istorie şi parcuri sunt interesaţi de obiecte de artizanat, mâncăruri tradiţionale, vederi şi albume din acea zonă, pentru a-şi completa colecţiile. Pe de altă parte, turiştii care fac drumeţii sunt cel mai puţin predispuşi la shopping de suvenire.

Un univers pe frigider

Elena P., o tânără de 33 de ani stabilită în Bucureşti, este extrem de încântată de magneţii coloraţi pe care-i vede de fiecare dată când trece pe lângă uşa frigiderului ei. Este un univers care cuprinde mici simboluri de pe aproape toate continentele: de la un cuplu de mexicani îmbrăcaţi tradiţional, la un străjer al Reginei Marii Britanii, de la Statuia Libertăţii din New York şi Casa Albă din Washington, la Catedra Sfântul Petru din Roma, Panteonul din Atena şi piramidele din Cairo, de la scoicile din Cuba, la plajele din Malta sau Miami. Nu-i lipsesc de acasă nici magneţi cu harta României, cu motive tradiţionale, sau obiecte de artizanat cumpărate în vacanţele din ţară.

„Am început să colecţionez magneţi în urmă cu mai mulţi ani, când am plecat prima dată în străinătate, iar o prietenă m-a rugat să-i aduc unul amintire. Nu am rezistat să nu-mi cumpăr şi eu unul, iar de atunci este lege pentru toţi prietenii mei să contribuie la «împodobirea» frigiderului meu când vin din concediu", spune tânăra. Nu se întoarce cu mâna goală din nicio călătorie: îşi face o listă cu „destinatarii" suvenirelor şi îşi alocă câteva zeci de euro special pentru asta. Nu cumpără numai magneţi, ci şi figurine sau mici obiecte de design, iar pentru familie aduce fie o mică bijuterie specifică locului, fie un articol vestimentar tradiţional.

Şi Denis I., un bucureştean de 28 de ani, tocmai s-a întors din concediul din Grecia încărcat cu suvenire. „Am petrecut o seară, cu două zile înainte de plecare, special pentru asta. Prietena mea avea o listă pe care trecuse lucrurile cerute de fiecare dintre prietenii noştri -  ba un magnet, ba o scoică sau un tricou şi dulciuri pentru colegi. Ea şi-a mai cumpărat câţiva magneţi, iar eu mi-am cumpărat ţigări pe care nu le găsesc în ţară, pentru colecţia mea de pachete pe care am acumulat-o în concedii", povesteşte Denis. Cuplul a alocat suvenirelor aproximativ 25 de euro, respectiv 5 % din bugetul de concediu.

Ne simţim datori

Cam 20 de euro pe călătorie alocă în medie şi Eduard M., de 34 de ani, inginer IT cu multe ţări vizitate la activ. „Am cumpărat atâţia magneţi în toate călătoriile mele, niciodată pentru mine, încât a început să-mi placă să fac asta. De obicei mă atrage identitatea vizuală locală, nu realizarea artistică. Recunosc însă că în suvenirele cerute de cei care nu-mi sunt apropiaţi investesc cel mai puţin timp şi bani. Păstrez cam 20 de euro cu această destinaţie în fiecare călătorie", explică Eduard.

O altă categorie de cumpărători sunt românii stabiliţi în străinătate şi cei care îşi vizitează rudele plecate din România. De cele mai multe ori, ei cumpără din ţară obiecte tradiţionale mai de calitate, ceramică de Horezu sau ţesături cu motive locale. Este şi cazul lui Radu F. (42 de ani), inginer stabilit de şase ani în Australia, care şi-a făcut cumpărăturile în magazinul de suvenire din interiorul Muzeului Ţăranului Român. „Am luat pentru prieteni câteva fluiere tradiţionale, nişte ştergare cu motive populare şi câţiva magneţi cu ţărani români.

Nu au fost foarte ieftine, dar sunt de calitate, spre deosebire de produsele de pe tarabele din centrul Bucureştiului sau cele de pe marginea şoselei din staţiunile montane", explică Radu.Pe de altă parte, producătorii de suvenire spun că, în general, turiştii români care sunt în vacanţă în diverse staţiuni caută de obicei un produs mic şi ieftin. În afara numeroaselor obiecte de artizanat local, oferta micilor comercianţi de cadouri de tarabă din România abundă în kitsch-uri, produse în China.

Românii n-au  suvenire autentice

Consilierul în turism Traian Bădulescu consideră că există încă o mare lipsă a suvenirelor autentice şi personalizate pentru diverse zone ale ţării, nu sunt suficienţi magneţi cu destinaţiile turistice sau machete ale principalelor obiective, sunt prea multe tarabe, dar prea puţine magazine şi buticuri specializate. În plus, suvenirele sunt găsite mai ales în principalele oraşe şi în zone istorice, dar nici acolo nu sunt suficiente. „Din orice poţi să faci un suvenir, care reprezintă stilizarea şi reducerea la dimensiuni a simbolurilor, tradiţiilor şi obiceiurile. Chiar şi Dracula ar putea fi valorificat, dacă obiectul respectiv este în concordanţă cu zona istorică. Trebuie să ne valorificăm simbolurile, însă ducem lipsă de creativitate şi nu avem suficienţi antreprenori care să investeasă în asta", spune Bădulescu.

"Trebuie să ne valorificăm simbolurile, însă ducem lipsă de creativitate şi nu avem suficienţi antreprenori care să investeasă în asta.''
Traian Bădulescu consilier în turism

Tinerele, mai impulsive

Studiile specializate pe consum arată că femeile de 22 - 45 de ani sunt cliente mai impulsive, în timp ce doamnele de 46 - 60 de ani îşi planifică cumpărăturile cu partenerii. Cele cu vârste de până în 35 de ani preferă obiectele de artizanat care să le aducă aminte de aventurile din vacanţă, în timp ce turistele mai în vârstă sunt mai interesate de suvenire frumoase pe care să le expună acasă.

Ponturi pentru cumpărături

- E uşor să fii fermecat de multe suvenire exotice când mergi în vacanţă, iar pentru a te ajuta să nu te încarci cu multe obiecte inutile, site-ul britanic www.ehow.co.uk a creat un set de ponturi:
- Fă un plan înainte de călătorie, pentru a decide cât vrei să cheltuieşti pe suvenire şi cui îi sunt destinate.
- Când faci bagajele, trebuie să te gândeşti să păstrezi loc pentru a putea aduce acasă suvenirele adunate.
- Concentrează-te pe obiecte cu semnificaţie pentru aventurile din concediu.
- Fotografiile sunt un suvenir excelent şi necostisitor.
- Cele mai bune suvenire sunt cele care reflectă cultura şi atmosfera locală: obiecte de artizanat, specialităţi gastronomice sau podoabe.
- Monedele locale necheltuite sunt mici suvenire pe care le poţi colecţiona.
- Evită locurile aglomerate destinate turiştilor.
- Poţi să păstrezi obiectele promoţionale din hoteluri - hărţi, bilete de muzeu, pixuri, cutii de chibrituri.

Străinii îl caută pe Dracula

Cei mai mulţi turişti străini care vin în România caută obiecte care-l reprezintă pe Dracula, magneţi cu obiective turistice sau machete ale clădirilor reprezentative de la noi, spun vânzătorii din magazinele de suvenire din Bucureşti. „Cel mai mult cumpără magneţi, căni în miniatură şi ceasuri cu Dracula, dar şi ceramică de Horezu", afirmă Elena Balaş, vânzătoare la un magazin de cadouri de pe Bulevardul Gheorghe Magheru. Unii cumpără doar un magnet, alţii, obiecte în valoare de 300 de lei. Şi în magazinul de suvenire din Pasajul Nicolae Bălcescu de la Universitate turiştii caută obiecte cu Dracula, însă de aici este „excomunicat". „Tot ce ştiu şi cer e Casa Poporului şi Dracula, dar noi am decis să punem la vânzare doar obiecte cu Vlad Ţepeş", spune vânzătoarea Mihaela Uţanu.

Se vând cel mai bine magneţii de frigider cu România, plachete cu Arcul de Triumf, brelocuri, căni sau cărţi de joc, iar clienţii lasă sume cuprinse între 50 şi 300 de lei. Şi la Muzeul Ţăranului Român, Dracula este considerat kitsch şi nu se mai vinde de câţiva ani. Deşi nu e o regulă, vânzătorii spun din experienţă că turiştii americani cumpără în general lucruri mărunte, în timp ce japonezii sunt cei mai generoşi. Cumpără mult şi italienii, francezii şi spaniolii, în timp ce ruşii, polonezii şi chinezii alocă un buget mai mic. Magneţii şi ouăle pictate manual sunt însă apreciate de toţi turiştii, indiferent de naţie.

Cine sunt producătorii de pe piaţa autohtonă

Pe lângă tradiţionalii artişti populari, pe piaţa românească au apărut numeroase firme care produc suvenire. Iulia Plaino, de profesie arhitect, şi soţul ei, pasionat de fotografie, au pornit firma Gorgona Design în 2003, când în România exista doar artizanat. „Pe vremea aceea eram încă studenţi şi în vacanţe ne urcam în tren şi plecam cu rucsacii în spinare prin Europa. Peste tot găseam suvenire şi ne supăram că, deşi avem o ţară frumoasă, străinii nu ar fi găsit astfel de obiecte în magazinele de artizanat, şi acelea puţine. Aşa că ne-am hotărât să fim noi pionierii", spune

Iulia Plaino. După ce au educat distribuitorii care nu înţelegeau scopul magneţilor, firma produce acum de la semne de carte de piele, suporturi de pahare din plută, opincuţe de piele, până la linguriţe de colecţie aurite, degetare, desfăcătoare de sticlă sau cuţite de corespondenţă. „Noi avem 60 de produse lansate în aceşti opt ani şi avem concurenţi care au doar între unul şi zece produse la vânzare. Mai este încă mult de lucru şi loc pentru multe idei", conchide Iulia Plaino.

Fabricate în Hong Kong

Acum patru luni a intrat pe piaţă şi Mircea Băetoniu, cu firma Magnetella, specializată pe magneţi cu reprezentări simbolice ale României. „Am luat această decizie după o poveste cu prietenii care au observat că oferta din România este săracă din punct de vedere estetic", spune Băetoniu. După o serie de cercetări de piaţă, după ce a definitivat conceptul cu o echipă de artişti locali şi după ce a mers la două târguri specializate în suvenire din Hong Kong, investitorul a încheiat un contract cu o fabrică de acolo şi a început să distribuie câteva zeci de mii de magneţi în magazinele din ţară. „Din cei 3,3 milioane de vizitatori anuali pe care i-am estimat noi, cei mai mulţi fiind turişti si oameni de afaceri, am considerat că 20% cumpără magneţi de frigider şi cheltuiesc în acest scop 10 lei de persoană. Valoric ar însemna peste 8 milioane de lei, din care m-am gândit că pot ajunge la o cotă de piaţă de 20%. Aşa s-au petrecut lucrurile pe hârtie", explică Băetoniu.

Consilierul în turism Traian Bădulescu este de părere că piaţa suvenirelor din România este încă mult subdimenisionată. El estimează că aceasta ajunge la maximum 2 milioane de euro în prezent, după ce, în 2005, cei mai mari tour-operatori raportau o valoare de 1 milion de euro. „Turiştii ar putea cheltui mult mai mult pe suvenire. În 2010, am avut 1,3 milioane de turişti străini, dar aproximativ 700.000 sunt cei veniţi în scop turistic. Asta înseamnă că fiecare turist a alocat în jur de un euro pentru un obiect de amintire. În această sumă intră însă şi cumpărăturile făcute de turiştii români", explică Bădulescu. El consideră că piaţa ar trebui să ajungă la o valoare de 10 milioane de euro pentru a acoperi cererea.

2 milioane de euro este valoarea estimată a pieţei suvenirelor în România.

De ce colecţionăm amintiri

Specialiştii spun că oamenii adună de obicei obiecte semnificative, sugestive pentru locul pe care îl vizitează, nu pentru obiectul în sine.
„Dorim să purtăm cu noi, să avem în viaţa noastră prezente toate momentele frumoase din trecut şi îi facem părtaşi şi pe cei dragi când le oferim un lucru din acel loc apreciat de noi. Obiectele pot să fie un stimulent în activarea memoriei", explică psihologul Keren Rosner. Potrivit specialistului, suvenirul poate „spune" despre persoana care îl oferă dacă este un om practic sau o fire artistică, dacă este romantică, nostalgică sau o persoană calculată, pragmatică.

„Întâlnim oameni care au casa transformată în loc de expunere a obiectelor strânse de-a lungul anilor de prin locurile vizitate, alte persoane care au cutii cu suveniruri de la prieteni, rude, prieteni intimi. Sunt cei pentru care trecutul contează şi doresc să nu-l risipească. Retrăiesc de multe ori clipe din trecut", conchide Rosner.

Istoria obiectelor aduse de departe

Antropologul Vintilă Mihăilescu subliniază că practica suvenirurilor nu este nici recentă şi nici particular românească. „Aceasta este foarte veche, «proto-suvenirurile» putând fi întâlnite şi la exploratorii de acum câteva secole, cei care reveneau acasă cu obiecte «reprezentative» de prin meleagurile pe unde au fost şi pe care le expuneau apoi, la grămadă, în faimoasele «cabinete de curiozităţi», la rândul lor un fel de «proto-muzee»", explică Mihăilescu. Moda s-a extins apoi în burghezia în ascensiune şi s-a „democratizat" pe măsura extinderii facilităţilor de călătorie. A urmat apoi industria de suvenire din timpul comunismului, cu ceramică de tot soiul, ciobănaşi, căsuţe de lemn sau ştergare, scoase la vânzare în staţiunile balneare pe unde îşi puteau face vacanţele „oamenii muncii".

Potrivit antropologului, există cel puţin două mari categorii de suveniruri: reprezentări ale locului, precum căr­ţile poştale, magneţii, şi expresii ale localului, de la ali­mente la diferite forme de arti­zanat. „Ceea ce au în comun este impresia pe care o dau turistului, că a luat cu el «ceva din spiritul locului». Valoarea lor nu este dată de cost, de valoarea «intrinsecă», ci de impresia de autenticitate: turiştii cumpără «autenticul», iar piaţa îl marketizează pentru toate gusturile şi toate buzunarele", spune el.

"Întâlnim oameni care au casa transformată în loc de expunere a obiectelor strânse de prin locurile vizitate. Sunt cei pentru care trecutul contează şi doresc să nu-l risipească.''
Keren Rosner psiholog