Axiomele unei amenajări corecte

Arhitectul George Mario Kuibuş spune că prima regulă constă în „scanarea“ corectă a situaţiei şi a clientului, iar a doua, în încrederea pe care proprietarul o are în specialist. Arhitectul bucureştean arată că percepţia noastră faţă de casă nu s-a schimbat fundamental, ci doar accidental. Cel mai mult ne pasă de preţ şi de rapiditatea execuţiei.

„Adevărul": Cum aţi caracteriza modul în care aleg românii să-şi personalizeze spaţiul de locuit?

George Mario Kuibuş: În mare parte, românii acţionează superficial, nu văd contextul şi detaliile lucrurilor. De asemenea, încearcă să-şi facă singuri lucrurile care ţin, de multe ori, de specialişti - arhitecţi, urbanişti, peisagişti etc. Astfel, percepţia românilor faţă de casă nu s-a schimbat fundamental, ci doar accidental, şi asta fără a fi ceva conştientizat cultural. Pentru ei, sunt mai importante preţul şi rapiditatea execuţiei decât planificarea acţiunii şi atitudinea culturală coerentă. Lipsa unui arhitect/designer de interior bine ales a dus la popularizarea sportului naţional „Amenajarea casei după ureche". În plus, ne stă în reflex să copiem „soluţii" de la vecini sau de la prieteni. În alte ţări, cei care vor să-şi construiască propria casă studiază mult şi bine variantele, contextele şi au grijă ca amplasarea, dimensiunea şi forma propriei case să se integreze corect în contextul dat al oraşului.

Întreg spaţiul trăieşte sub semnul caleidoscopului 

În ce măsură românul crede că se pricepe la amenajarea locuinţei de capul lui aşa cum se pricepe la fotbal şi la politică?

Într-o foarte mare măsură. Iar această nefericită generalizare ţine de educaţia imprimată încă din grădiniţă şi care duce la incapacitatea de a vedea sensul parcurgerii unor paşi bine definiţi, până când se ajunge la o soluţie. Schimbând obiectivele şi principiile de bază în educaţie vom reuşi să nu mai fim atât de superficiali şi de ignoranţi cu toate lucrurile din societate.

Culorile neon dau viaţă apartamentului alb

Care e secretul combinaţiei perfecte între doleanţele clientului şi exigenţele arhitectului? Cum vă descurcaţi cu clienţii „dificili"?

Capacitatea arhitectului de a „scana" corect situaţia şi clientul, în toate detaliile lor, este una dintre primele axiome. De asemenea, o altă axiomă ce stă la baza realizării unui proiect bun este încrederea clientului în cunoştinţele profesionale ale respectivului arhitect. Clienţii „dificili" sunt de două categorii. Prima include oameni cu un nivel cultural scăzut, dar cu bani, tipul „eu mi-am făcut banii singur şi am avut succes, deci eu îi spun arhitectului ce să facă". A doua include persoane inteligente, care caută singure cea mai bună soluţie şi fac nenumărate verificări pentru a vedea cât de stăpân pe profesie şi pe situaţie este arhitectul pe care îl plăteşte. În primul caz, nu poţi face mare lucru, argumentaţia culturală nu prea are şanse. În al doilea caz, clientul poate fi „liniştit" cu soluţii deştepte.

Simplitate şi eleganţă, de la un capăt la altul

Referitor la munca dumneavoastră, indiferent că vorbim despre proiectele de clădiri publice sau despre locuinţele familiale, de unde vă luaţi inspiraţia?

Inspiraţia mi-o dă un cumul de variabile relaţionate la „actorii" care iau parte, activ sau pasiv, la asamblarea şi compunerea lucrurilor. Îmi place să ştiu că fiecare temă de proiect nou este şi începutul unei poveşti unice viitoare. Nu-mi place să mă repet de la un proiect la altul pe principiul: trebuie să arăţi că acesta e „stilul" tău. În clipa în care cineva îşi reproduce sistematic „stilul", acea persoană îşi reproduce sistematic propriul „monument" şi, deci, nu e interesată de particularităţile fiecărui caz în parte, cu atât mai puţin nu e interesată de cei care locuiesc, muncesc, învaţă în acele locuri.  
 
Într-unul dintre cele mai recente proiecte ale dumneavoastră, inclus şi în albumul „Interioare din România 2", recent lansat de Igloo, folosiţi foarte mult culoarea. Ce rol joacă aceasta în proiectele dumneavoastră?

În cadrul proiectului despre care vorbiţi - apartamentul pe care l-am făcut pe malul Mării Negre, în Constanţa - prin jocul halucinant, spectral, pe care l-am rezervat faţadelor văzute dinspre mare, am înscenat o poveste de obiecte invizibile ce cresc din mare. Culoarea este o componentă importantă în interpretarea unor stări sau pentru sublinierea unei poveşti. Culoarea poate genera povestea unui proiect.

" În condiţiile în care, în mediul urban, purtăm cronic reflexele ruralului, e greu să construim importanţa arhitectului şi a actului său de cultură."

" Românii n-au o structură mentală analitică. Le scapă contextul, strategia, detaliul, adică tot ce-ar face un lucru să fie bine realizat, integrat locului, frumos şi durabil."

Carte de vizită

- George Mario Kuibuş s-a născut la 8 septembrie 1962, la Bucureşti.
- Este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu".
- Este asociat în propriul birou de arhitectură Re-Act Now Studio şi profesor invitat la „Ion Mincu".
- Este membru fondator al Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti, iar din 2009, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România.
- Autor şi coautor a zeci de proiecte şi construcţii.

Cum alegi