Artileria antigrindină

Artileria antigrindină

Când norii ameninţători se apropie, operatorii de la unitatea antigrindină din Ploieşti lansează rachetele spre cer, iar pericolul e îndepărat. Bunicii noştri au privit natura şi dezlănţuirea fenomenelor ei cu resemnare, dar acele vremuri sunt îndepărtate. Astăzi însă pot fi folosite preventiv intervenţiile active în atmosferă, iar cursul natural al vremii poate fi schimbat. Cu asta se ocupă Unitatea Pilot de Combatere a Căd

Obiectivul "artileriştilor meteo" este protejarea culturilor agricole pe o suprafaţă de 150.000 de hectare, în judeţele Prahova şi Buzău. Înainte de înfiinţarea Unităţii antigrindină, pierderile la producţia de fructe erau catastrofale.

Electromecanica Ploieşti este singura fabrică din ţară unde se confecţionează rachetele antigrindină, cu care sunt alimentate cele opt puncte de tragere. Până la sfârşitul lui 2012, Ministerul Agriculturii are în plan dezvoltarea altor puncte, pe tot cuprinsul ţării, la Iaşi, Botoşani, Vrancea, Galaţi, Mureş şi Alba.

Dacă unora încă li se pare ciudată combaterea grindinei cu rachete, cei care au lucrat la acest proiect în premieră pentru România spun că aplicarea acestei tehnologii este târzie. “Gândiţi-vă că vecinii noştri, Bulgaria şi Serbia, derulează programe de modificare a vremii din anii ‘60. De ruşi sau americani nu mai vorbesc”, precizează inginerul Vasile Enache, şeful echipei care a proiectat racheta în România.

El spune că la început românii au încercat să negocieze cu ruşii preluarea unei licenţe, dar s-au lăsat păgubaşi. “Ne cereau milioane de dolari şi ne dădeau informaţiile cu linguriţa. Practic noi plăteam, dar nu aveam tot pachetul. Şi atunci ne-am ambiţionat”.

CALCULE ŞI NERVI

Echipa de proiectare de la Electromecanica s-a pus pe treabă în 2002. Zi şi noapte, inginerii doar asta aveau în cap: cum să facă racheta antigrindină. Era o forfotă generală şi un schimb de idei permanent.

 „Parcă nu aveam linişte. Stăteam la serviciu până dimineaţă şi făceam schiţe“, spune timid inginerul Enache. După ce au desenat-o, urma proba cea mai grea: testarea. “Am stricat 200 de motoare până au ieşit bine testele. Câţi nervi ne mai făceam când trebuia să ne întoarcem iar la proiectat!“ , povesteşte Enache. Implementarea sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor a început în anul 2000.

Citiţi în "Adevărul magazin de duminică" despre cum au realizat inginerii români rachetele antigrindină, despre procedura de lansare a proiectilelor şi despre efectul acestora asupra agriculturii.