"Mulţi ne-au zis că suntem iresponsabili"

Unii îşi sufocă, în dragostea lor excesivă, copiii. Alţii, in extremis, îi abandonează în faţa computerului. Anca Ţurcaşiu, artistă pe scenă şi mamă acasă, şi-l suie pe-al ei în

Unii îşi sufocă, în dragostea lor excesivă, copiii. Alţii, in extremis, îi abandonează în faţa computerului. Anca Ţurcaşiu, artistă pe scenă şi mamă acasă, şi-l suie pe-al ei în avion şi-l trimite singur în America.

Interviul a fost realizat prin telefon, în timp ce solista făcea plajă pe litoral, înainte de cântarea de seară, de la Hotel Majestic, unde are contract trei luni de vară, bătute pe muchie. Impropriu-zis, "cântare", deoarece "este un program artistic de patru ore, un spectacol la care ţin mult şi care îmi aduce un public fidel", a precizat solista.

"Supectată" că este împreună cu fiul ei, Anca a dezis categoric: "Fiu-meu este în America, la bunicii din partea tatălui. Ei au plecat în SUA în anii "80 - mai precis socrul meu s-a recăsătorit acolo - şi locuiesc în Sacramento. De la vârsta de şapte ani, Radu merge singur, în fiecare vacanţă de vară, la ei. Îl urcăm în avion - n-are nicio teamă! Este în grija însoţitoareleor de bord, dar nu înseamnă că ele îl şi obligă să doarmă sau să mănânce în cele 24 de ore de zbor!... Mulţi ne-au zis că nu-i normal, că suntem iresponsabili.

L-am aruncat aşa în lume ca să înveţe să se descurce! Radu merge singur la hotel... Este un copil curajos şi mai aventurier, aşa. Vorbind cu tatăl meu la telefon, l-am auzit cum îi spunea cum şi el, adică tata, tot la vârsta de şapte ani a avut prima experienţă asemănătoare: a mers singur cu autobuzul", a făcut un short-cut în timp, în propria familie, Anca Ţurcaşiu. Interviul pe o temă dată a "deraiat", din curiozitate, spre subiectul cu tentă familistă. Deci, am cerut lămuriri.

"Vorbim pe mess"

"Radu (Georgescu n.r.) este în clasa a IV-a la Şcoala 150 din Cotroceni. O şcoală normală, de nivel bun, la care l-am dat pentru că în cartierul respectiv stăm noi. Urăsc alegerile acelor părinţi care îşi trimit copilul la o şcoală cu ştaif, dar departe de casă.

Părintele este fericit că stă liniştit, iar copilul petrece trei ore în microbuz, pe zi! Am calculat că într-un an, copilul petrece trei luni în microbuz, în drum spre şcoală". Bine, bine, îi ştim pe alţii cum sunt, vorba lui Creangă, dar voi cum faceţi? "Noi ne-am petrecut foarte mult timp cu el, ne jucăm împreună, îl ducem şi îl luăm de la şcoală... Nu i-am angajat şofer.

Consider că este mai important timpul petrecut cu părinţii decât PSP-ul sau telefonul mobil oferit cadou ca şi compensaţie! Radu nici măcar nu are telefon mobil şi nici nu va avea prea curând!".

Învăţăturile mamei-artiste către publicul ei adult sunt dublate de experienţa ca profesoară de muzică: "Eu lucrez de şase ani de zile în sistemul preşcolar şi văd ce probleme au copiii care nu comunică acasă, cu părinţii. Sunt inhibaţi, timizi... Şi acum, când este plecat, noi vorbim în fiecare zi. Pe mess, dacă nu la telefon!".