Zoltan Andras, solistul trupei Sarmalele Reci: „Cea mai mare realizare: am rămas împreună“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Trupa Sarmalele Reci creează o atmosferă electrică pe scenă
Trupa Sarmalele Reci creează o atmosferă electrică pe scenă

Sarmalele Reci rezistă de aproape două decenii, în ciuda turbulenţelor din piaţa muzicală. Trupa care a încâtat fanii cu piese ca „Telefonul nu mai sună“ sau „Ţara te vrea prost“ va cânta la B’Estfest pe 3 iulie. Cele mai iubite melodii Sarmalele Reci, dar şi piese de dată recentă, fac parte din playlistul trupei la concertul de la B’Estfest. 

„Adevărul": La festivalurile de muzică din România participă din ce în ce mai multe trupe autohtone. Este un semn că muzica românească s-a maturizat?

Dan Georgescu: Atunci când există concurenţă, progresul şi „maturizarea" sunt implicite. Cred, însă, că şi festivalurile s-au maturizat. Organizatorii s-au prins de faptul că treaba asta le umple buzunarele, aşa că au început să facă evenimente şi mai mari, şi mai lungi, cu şi mai multe scene, cu şi mai multe trupe - atât de multe încât nu mai ştii la care să mergi. Dar cum asta costă, este mai profitabil să chemi 5 trupe româneşti care cântă pe bere şi pizza, decât o trupă mare de afară. Cu siguranţă că există şi fărâme de bună-credinţă şi organizatori care au cele mai bune intenţii, dar de cele mai multe ori se ciocnesc de factorul financiar, de sponsori neserioşi şi, în final, ies în pierdere. Am folosit ghilimele pentru „maturizare" pentru că ceea ce se întâmplă acum în muzică nu mi se pare o evoluţie în adevăratul sens al cuvântului. E doar o smântână deasă şi incertă, în care limbajul muzical este folosit cu tot mai multă tehnică, dar cu tot mai puţină creativitate. Goana asta halucinantă după „nou" face ca muzica să folosească prea multe resurse pentru a spune prea puţin.

Zoltan Andras: Este un semn de normalitate. Nu poţi să faci un festival de muzică rock, ignorând trupele autohtone, mai ales când feedback-ul publicului este pozitiv. Este normal ca trupele rock româneşti să fie puse în context, să poată comunica artistic cu confraţii din străinătate. Am trecut de etapa „doar ce e importat e bun".

Emil Viciu: Este o ocazie foarte bună pentru trupele româneşti să evolueze lângă cele străine pe care le admiră şi cu care îşi doresc să se compare.

Trupa va împlini, peste doi ani, douăzeci de ani. Cum au fost aceşti ani pentru voi?

Emil Viciu: Cei mai frumoşi şi cei mai rodnici din viaţă, fără nicio discuţie.

Cea mai mare realizare a trupei?

Zoltan Andras: Aceea că am rămas împreună, am rămas Sarmalele Reci pe scenă, indiferent de ce s-a întâmplat în industria muzicală.

Cum au afectat toate plecările trupa?

Sarmalele Reci: Plecările ne-au afectat artistic şi uman. Noi ne-am ataşat mereu de colegii noştri şi am lucrat foarte bine cu toţi membrii care au trecut prin trupă. Sarmalele Reci este un organism viu, în stare să se adapteze, ceea ne-a ajutat să rezistăm.

Stilul acid şi ironic a fost înlocuit de unul mai emoţional. A fost o strategie sau, pur şi simplu, muzica a mers în această direcţie?

Emil Viciu: Aşa a mers muzica, aşa am mers şi noi. Fiecare melodie, fiecare disc reprezintă un moment din viaţa formaţiei. Este firesc să nu semene între ele.

''Sunt cupluri care s-au îndrăgostit pe muzica noastră. Unii vin la concertele noastre însoţiţi de copii, pe care îi cresc ascultând Sarmalele Reci.''
Zoltan Andras solist Sarmalele Reci

Cum s-a schimbat publicul vostru?

Zoltan Andras: Publicul nostru e foarte divers. Avem mulţi fani tineri, oameni care ne însoţesc la concerte şi cântă împreună cu noi. Asta nu s-a schimbat. Dar, odată cu anii am dobândit şi un public matur, care ascultă muzica noastră de când există ea. Sunt cupluri care s-au îndrăgostit pe muzica noastră. Unii vin la concertele noastre însoţiţi de copii, pe care îi cresc ascultând Sarmalele Reci. Nu poate exista un compliment sau o satisfacţie mai mare pentru noi.

Emil Viciu: De la intelectualii rafinaţi, interesaţi de ciudăţenii, am ajuns la un public format din tineri la fel de interesaţi de original, dar mult mai activi şi mai implicaţi sufleteşte.

Ce înseamnă succesul pentru Sarmalele Reci?

Gabi Drăgan: Succes înseamnă cântarea pe scena mare la B'Estfest, cântarea pe scena mare de la Peninsula. Succes este atunci când persoane din străinătate te contactează pentru concerte.

Dan Georgescu: Muzica Sarmalelor Reci este o muzică cu mesaj, deci succesul cred că înseamnă o schimbare în mintea oamenilor, mai mult decât turnee şi albume vândute. Trăim într-o ţară foarte săracă din punct de vedere spiritual, o Românie în care piese ca „Prostia la putere" şi „Ţara te vrea prost" sunt încă de actualitate şi în care ignoranţa pare a fi cea mai bună opţiune pentru a rămâne întreg la cap. Dacă putem schimba ceva din muzica noastră, suntem fericiţi.

Emil Viciu: Înseamnă că am ajuns acolo unde trebuie, la inima publicului.

Ce-ţi doreşti pentru trupă în continuare?

Zoltan Andras: Multe concerte, noi materiale discografice, un public cât mai numeros, care să ne înţeleagă cât mai bine.

Ce ar „încălzi" Sarmalele Reci?

Gabi Drăgan: Un public de câteva mii de sarmalişti. Public din ce în ce mai numeros.

Mircea Horváth: La fiecare apariţie, pe noi ne încălzeşte publicul. Nu o dată s-a întâmplat ca tineri de 15-16 ani să vină la concerte şi să cânte alături de noi fără să le trimitem, aşa cum fac alţii, materiale înainte. Sunt tineri care ştiu muzica noastră de acasă, care ascultau muzica Sarmalele Reci alături de părinţii lor.

Emil Viciu: Cred că ne-ar încălzi un public de cel puţin 2000 de fecioare...

Dan Georgescu: Un turneu naţional ne-ar încălzi la propriu. Cât despre încălzitul la figurat... cred că ne stă mai bine reci.

''Muzica Sarmalelor Reci este o muzică cu mesaj, deci succesul cred că înseamnă o schimbare în mintea oamenilor. ''
Dan Georgescu basist Sarmalele Reci

1993 este anul în care a fost fondată trupa Sarmalele Reci

Sarmalele Reci, componenţă şi discografie

Trupa Sarmalele Reci este compusă din Andras Zoltan (solist vocal), Emil Viciu (chitară), Dan Georgescu (bass), Mircea Horvath (clape), Gabriel Drăgan (percuţie). Din 1993 şi până în prezent a scos şapte albume: „Ţara te vrea prost" (1995), „Aurolac" (1996), „Răpirea din serai" (1998), „Maniac" (2001, „Vaca" (2005), „Adrian Băsescu" (2007), „O seară la Operetă" (2009.  Dintre piesele de succes, amintim „Telefonul nu mai sună", „Dacă n-ai fi tu", „Ţara te vrea prost", Prostia e la putere",  „Adio Mona". 

Vedete



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite