VIDEO The Prodigy: În Europa de Est lumea e însetată de muzică
0
Peste 20.000 de bilete s-au vândut pentru ultima zi a Festivalului Coke Live Peninsula. Cele mai multe au fost cumpărate de fanii trupei „The Prodigy” care au colorat ieri Peninsula cu piercingurile şi coafurile trăznite.
Chiar dacă au trecut 19 ani de la debutul lor, numărul fanilor nu a scăzut, dimpotrivă. Dovada faptului că este una dintre puţinele trupe care a ştiut să-şi păstreze publicul este prezenţa a peste 20.000 de persoane care au cumpărat bilet pentru duminică, ultima zi a festivalului Coke Live Peninsula, special a fi prezenţi la concertul The Prodigy. Liam Howlett, Keith Flint (solist) şi Maxim Reality au acordat, în exclusivitate, un interviu pentru Adevărul, aseară, înainte de concert. Cei trei au vorbit degajat despre relaţia cu fanii, cu trecutul dar şi despre noul album.
Reporter: Cum au trecut aproape 20 de ani pentru The Prodigy? Vă consideraţi diferiţi, ca şi artişti, faţă de momentul debutului?
The Prodigy: Trupa a suferit schimbări dar nu în esenţă ci doar s-a dezvoltat, a crescut. Cântăm de mult timp iar publicul nostru este special, are nevoie de nou, de schimbare. În ultimii ani scena muzicală a fost destul de calmă, era nevoie de forţă pentru a fi un echilibru.
Reporter.: Când aţi debutat nu semănaţi cu nimeni şi nimic. Nu v-a mirat succesul uriaş câştigat relativ repede?
The Prodigy: Muzica noastră suntem de fapt noi înşine. Noi ca persoane facem lucruri neaşteptate şi cum de obicei facem muzică este firesc ca prestaţia noastră de pe scenă să fie complet diferită. Tocmai de aici a venit succesul. De la încrederea pe care am avut-o când am urcat cu totul pe scenă, fără a lăsa nimic afară. Ne-a prezentat aşa cum suntem în faţa oamenilor.
Reporter: A fost o povară pentru voi să fiţi modelele unor generaţii întregi?
The Prodigy: Nicodată nu vom obosi să fim preferaţii, cei mai. Dragostea publicului este un drog şi vrem să fim multă vreme dependenţi de acest drog. A fi model înseamnă de fapt că ţi-ai făcut treaba bine, că ai fost sincer, că ai dat totul. Este normal ca şi publicul să dea totul. În muzică nu poţi să câştigi nimic dacă nu eşti sincer.
Reporter: Vi s-a spus vreodată, cel puţin la debut, că muzica şi videoclipurile sunt prea violente?
The Prodigy: Nouă nu prea ne pasă de ceea ce cred alţii, de aceea facem numai ce vrem pe scenă. Noi vedem muzica doar prin ochii noşti, nu prin ochii altora, şi o auzim doar în felul nostru. Dacă unii încearcă să clasifice muzica noastră într-un fel sau altul asta nu înseamnă că aşa o vede acea persoană, nu că aşa este.
Reporter: Aţi spus într-un interviu recent că vă place să cântaţi în Europa de Est. Este valabil şi pentru România, mai ales că sunteţi pentru a cincea oară aici?
The Prodigy: În partea aceasta a Europei lumea este însetată de muzică. Publicul se bucură foarte mult când ne vede. De aceea ne întoarcem, să ne luăm drogul.
Reporter: Unele recenzii spun că noul album, “Invaders must die”, lansat la începutul acestui an, nu seamănă cu ultimele albume. Mai degrabă aduce aminte forţa primelor albume.
The Prodigy: Este adevărat, pentru unele piese a trecuit să ne întoarcem la rădăcini. Ne-am întors pentru ca să nu uităm, să nu ne pierdem şi ca să putem merge mai departe.
Reporter: Ce mesaj aveţi pentru fani?
The Prodigy: Să nu stea în casă, să iasă la concerte.
The Prodigy este o trupă engleză înfiinţată în anul 1990 de către Liam Howlett. Este cu siguranţă una dintre cele mai colorate trupe, la propriu şi la figurat, din peisajul muzical al ultmilor 20 de ani. Cei care la începutul anilor 90 erau adolescenţi îşi aduc aminte că piese ca “Firestarter” sau “No good” au avut un impact uriaş asupra transformării lor.
Ritmul impus de britanici în primele hituri a făcut să se simtă pentru prima dată diferenţa dintre cei care ascultau genuri diferite de muzică. Coafurile spectaculoare, piercingurile, părul vopsit în culori vii, machiajul şi dansurile lor au fost imitate de milioane de tineri.
The Prodigy sunt o trupă greu de clasificat deoarece au adus cu fiecare album ceva nou. Au cântat de la "tripped out hardcore rave" cu melodii ca "Your Love" şi "Out of space", până la dance în "No Good", uşor spre rock cu piesa "Their Law", punk şi chiar dark industrial Rap. Se poate spune că genul electronica/breakbeat/drum and bass s-a născut odată cu ei.
Se încarcă comentariile...
