José Saramago îi mulţumeşte scriitorului Umberto Eco
0
José Saramago răspunde, pe blogul său, scriitorului italian Umberto Eco, care în urmă cu câteva zile scria cordial în El Pais despre "prietenul şi bloggerul Saramago", un "titan" al romanului", spunând că este fericit şi recunoscător pentru "excelentul articol" care i-a fost dedicat.
"Un excelent articol al lui Umberto Eco intitulat , care a fost publicat în urmă cu câteva zile în La Republica, a apărut azi în El Pais şi va apărea mâine în paginile Diario de Noticias. Acest set de texte scurte botezat de mine pentru publicare s-a născut norocos. Tradusă deja în catalană, castelană şi italiană, cartea a găsit acum unul dintre cei mai buni critici posibili în persoana lui Umberto Eco, care cu perspicacitate o analizează profund, înţelept şi temperat, prin harul scrisului şi cu un umor subtil. Nu am dreptul să mă opresc şi cu atât mai puţin să comentez ceea ce a scris Eco. Îmi ajunge fericirea pe care o simt. Pe parcursul tuturor acestor ani, alte cărţi ale mele au fost primite cu generozitate şi simpatie, însă niciuna ca aceasta. Sunt, în acest moment, cel mai recunoscător dintre scriitori", scrie Saramago într-o postare pe blogul său, intitulată sugestiv "Zile fericite".
Cel mai recent mesaj lăsat cititorilor pe blog de Saramago este dedicat lui Barack Obama, câştigător al premiului Nobel pentru pace. "E posibil să se spună că premiul Nobel pentru pace a fost prematur, dar nu este aşa dacă îl considerăm o investiţie. Graţie acestui premiu poate că Obama va deveni şi mai conştient", scrie Saramago.
Criticii îl numesc unul dintre ultimii titani ai literaturi, Nobelul i-a asigurat biletul de intrare în Pantheon, şi totuşi, neobosit căutător de sensuri, Saramago îşi încearcă condeiul în mediul virtual, unde interogaţia asupra divinităţii e înlocuită cu critica lui Bush, scria, jovial, Umberto Eco, în articolul publicat de El Pais.
"Curios personaj acest Saramago. Are 87 de ani (aşa cum spune el), câteva afecţiuni, a câştigat premiul Nobel, distincţie care i-ar permite să nu mai producă nimic pentru că în Pantheon va intra oricum (meschinul Harold Bloom l-a definit ca pe ). Şi îl vedem scriind pe un blog generalist, atrăgând polemici şi excomunicări din multor locuri, nu pentru că a spus lucruri pe care nu ar fi trebuit să le spună, ci pentru că nu pierde timpul măsurându-şi termenii, şi poate nu o face cu intenţie", scrie Umberto Eco în El Pais.
De la un mare scriitor către un altul, astfel poate fi privit textul lui Eco, o articulare de fraze care iau tonul unei curate demonstraţii a crezului că scriitura mare nu se naşte doar din estetica frazelor, ci din jonglarea realului şi al fantasticului cel mai pur.
Saramago şi-a inaugurat propriul jurnal electronic în septembrie 2008. Pe blogul său, scriitorul a postat note zilnice, editate într-un tiraj de 5.000 de exemplare. La vârsta de 85 de ani, scriitorul abordează, astfel, o nouă formă de literatură, pe care o numeşte"espace perso" (spaţiu personal). Primul text pe blogul lui Saramago se intitulează "Palabras para una ciudad" (Cuvinte pentru un oraş) şi este, în fapt, o scrisoare de dragoste "adresată" oraşului Lisabona.
Născut pe 16 noiembrie 1922 la Azinhaga (Ribatejo), José Saramago şi-a făcut debutul în 1947, cu un roman renegat ulterior chiar de către el. De-abia după 20 de ani, Saramago a început să publice poezie, cronici literare şi politice, nuvele, piese de teatru, revenind la roman abia în 1977, cu "Manual de pictură şi caligrafie".
Cartea care l-a consacrat este "Memorialul mănăstirii" (publicat în 1982, apărut la Polirom în 2007), care, alături de "Anul morţii lui Ricardo Reis" (1984, Polirom - 2003 şi 2009) şi "Istoria asediului Lisabonei" (1989, Polirom - 2004), formează seria narativă cu tematică istorică. În 1991, a publicat cel mai controversat roman al său, "Evanghelia după Isus Cristos" (Polirom - 2003), care reconstruieşte o viaţă apocrifă a lui Iisus. În 2005, i-a apărut volumul autobiografic "Fărâme de memorii" (Polirom - 2009), urmat de microromanul "Călătoria elefantului" , aflat în pregătire la editura Polirom.
Se încarcă comentariile...
