Şansă sau „lege pentru loseri“?
0
Un proiect de lege înaintat la Senat propune ca radiodifuzorii să fie obligaţi să difuzeze muzica artiştilor români în 40% din timpul de emisie. Pentru unii directori muzicali, măsura reprezintă o încălcare a libertăţii de alegere, iar pentru unii artişti români pare un alt proiect irealizabil în care nu-şi pun speranţe.
„Creşterea accesului publicului la valorile artistice autohtone" este primul motiv pe care iniţiatorii proiectului l-au menţionat la înaintarea proiectului. Acesta vine drept completare la Legea audiovizualului 504/2002 şi cere ca radiodifuzorii aflaţi în jurisdicţia României să aibă obligaţia să rezerve „operelor muzicale româneşti o proporţie de cel puţin 40% din timpul de difuzare, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping".
„Protejăm publicul"
Proiectul a fost iniţiat de deputaţii Victor Socaciu, Raluca Turcan, Cornelia Brânduşa Novac, Mădălin-Ştefan Voicu şi Cristian-George Ţopescu.
„Este o protecţie multiplă faţă de publicul ascultător care preferă cântecele în limba maternă", spune Victor Socaciu. Deputatul PSD este de părere că „peste 70% din români nu vorbesc limbi străine", iar legea este „o protecţie în masă a cetăţenilor, dar şi a industriei muzicale româneşti cucerite de anglo-saxoni".
Legea, care a fost adoptată tacit, fără a fi dezbătută în Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, prezintă ambiguităţi pe care Victor Socaciu vrea să le clarifice. Proiectul nu specifică dacă versurile trebuie să fie în limba română sau dacă se ia în calcul doar naţionalitatea artistului. „Ar fi foarte bine dacă muzica s-ar cânta în română, aceasta este preferinţa mea", spune Victor Socaciu, conştient fiind că muzica noilor cântăreţi români este în limba engleză.
„O impunere de acest gen este în sprijinul protecţiei, nu cred că ar putea să dăuneze în vreun fel cuiva. Mi se pare normal să nu o priveşti ca pe o cenzură", răspunde Socaciu, amintind de ţări europene precum Franţa, Grecia şi Spania care au apelat la aceleaşi măsuri.
„Cei mai creativi sunt deja la radio"
George Zafiu, director muzical la Europa FM, nu este încântat de proiect. „Vom fi obligaţi să difuzăm 40% muzică românească, iar publicul va fi forţat să asculte 40% muzică autohtonă. După cum vedeţi, e vorba de cantitate şi nu de calitate. La fel e şi în Parlamentul României: mulţi şi atât, e suficient", spune acesta.
„Pentru Europa FM sau radiourile care difuzează muzică mai veche de anul 2000 va fi cumplit. Ce repertoriu are muzica românească înainte de 1989 sau de la Revoluţie până în 2000? Înainte nu exista pop-rock, iar muzica uşoară are 10 piese excepţionale. Ştiu că o să-mi pun multă lume în cap, dar aşa e. Testez de 10 ani muzica în România şi majoritatea nu vrea la radio nici muzică uşoară, nici folk. Radioul public ar trebui să satisfacă aceste gusturi", spune Zafiu. Omul de radio crede că măsura îngrădeşte libertatea de alegere a postului şi nu încurajează producţia muzicală românească.
Zafiu nu este de acord cu comparaţiile de genul „şi Franţa face la fel". „Ce repertoriu şi ce artişti are Franţa?! Ce şansă să mai acordăm artiştilor români în ţara lor?
Mulţi dintre ei nici n-au lansat jumătate de piesă şi se gândesc să cucerească lumea. Oricum, cei mai creativi sunt deja la radio. Asta pare a fi o lege pentru loseri (rataţi - n.r.)", spune categoric George Zafiu.
Pentru radio Guerrilla, post de nişă de altfel, situaţia nu ar trebui să se schimbe foarte mult. „Dat fiind că noi difuzam peste 35% muzică românească, nu avem nimic împotrivă", spune Mihai Dinu, director muzical radio Guerrilla.
Doar că postul difuzează formaţii româneşti precum Şuie Paparude, The Mono Jacks, Kumm, Urma, The Amsterdams, pe care alte radiouri nu le-ar difuza regulat. Mihai Dinu consideră că este foarte important, în schimb, ca legea să se refere doar la artişti români şi nu la versuri în română, pentru că „majoritatea trupelor româneşti difuzate cântă în limba engleză".
Omul de radio Titus Andrei, de la postul public, crede că ar trebui „şi mai mult, dacă se poate".
Inna sau Mirabela?
Edward Maya face parte din categoria cântăreţilor bine difuzaţi, „dar nu în România". Crede în acest proiect de lege şi mai crede că „există multă muzică bună românească, dar nu toată la nivelul celei de afară". Cântăreţului i-ar plăcea să audă mai des la radio muzica semnată de Taxi, Holograf, Florin Chilian, Paula Seling şi Smiley.
Inna, o tânără de 24 de ani care a cucerit topurile muzicale internaţionale în ultimul an, se consideră un artist „suficient de difuzat". Mirabela Dauer, o reprezentantă de seamă a muzicii uşoare româneşti, a ajuns la cel de-al 33-lea album din carieră, dar nu îi prea simţim prezenţa la radiourile comerciale.
Două artiste, două generaţii. În ceea ce o priveşte, Mirabela Dauer (63 de ani) nu crede că va fi difuzată nici dacă legea va trece de Senat. „Mi se pare un procent prea mic, în primul rând. Oricum, nu contează, pentru că la noi nu se respectă nimic, n-am încredere că se va respecta legea", spune Mirabela Dauer.
Artista ştie că legea a fost adusă în discuţie încă din 2002, dar şi-a pierdut orice speranţă în ceea ce priveşte difuzarea muzicii ei la posturile de radio comerciale. Artista se declară „relaxată" în această privinţă. „Vă las să visaţi, eu m-am trezit de mult timp", încheie Mirabela.
Muzică românească non-stop
Postul Naţional FM este singurul radio comercial din România care difuzează non-stop muzică românească. Începând din septembrie 2009, postul difuzează de la muzică lăutărească până la pop autohoton.
"Vom fi obligaţi să difuzăm 40% muzică românească, iar publicul va fi forţat să asculte 40% muzică autohtonă. După cum vedeţi, e vorba de cantitate, şi nu de calitate."
George Zafiu
director muzical Europa FM
"Muzica românească a devenit un produs de export foarte bun în ultimii ani, majoritatea caselor de discuri internaţionale sunt cu ochii pe piaţa românească."
Inna
cântăreaţă
Se încarcă comentariile...
