Românii nu au cultul albumului

La sfârşitul lui 2009, Cristi Minculescu şi colegii de trupă au lansat „Integrala Iris“

Spre deosebire de publicul străin, românii nu cumpără albume muzicale şi asociază artiştii preferaţi cu un hit şi nu cu un material discografic. Specialişti din piaţa muzicală spun că acest comportament este cauzat de lipsa educaţiei şi de faptul că industria muzicală românească este slab dezvoltată.

De câteva decenii bune, în străinătate se întocmesc în mod constant clasamente cu cele mai vândute sau cele mai apreciate albume muzicale. Artiştii „se laudă" cu cifrele de vânzări sau cu poziţia de lider în diferite topuri, care nu numai că certifică admiraţia fanilor, ci şi calitatea albumului respectiv.

Piaţa muzicală din România este atipică, iar artiştii care au reuşit să vândă un număr mai mare de albume reprezintă excepţia şi nu regula. Potrivit specialiştilor consultaţi de „Adevărul", românii nu numai că nu au cultul albumului, dar nu au nici cultura lui.

Relaţia „sentimentală" duce la vânzări

Dan Popi, managerul casei de discuri Cat Music crede că „nicăieri în lume nu există cultul albumului", chiar dacă străinii cumpără produse muzicale într-un procent mult mai mare decât românii. „Aici, ca şi acolo, oamenii cumpără albume dacă respectă artistul. Decizia de a cumpăra e dincolo de cât de bune sunt piesele de pe albume, de cât de multe hituri conţine discul respectiv. Are legătură cu o relaţie «sentimentală» între fan şi artist", afirmă Dan Popi. Intrat în industria muzicală în 1991, Dan Popi a lansat artişti de succes, precum O-Zone sau Pavel şi Cleopatra Stratan, care, la vremea respectivă, au dărâmat recorduri de vânzări în România.

Cu toate acestea Popi spune că „publicul îi asociază pe artişti mai degrabă cu hituri decât cu albume".

Nelu Dumitrescu, liderul trupei Iris, spune că publicul nu are încă o educaţie muzicală. „Nu avem o cultură pe tema asta, publicul român nu are o educaţie pentru aşa ceva. Iar asta pentru că industria noastră este sub cea din străinătate. Oamenii nu sunt obişnuiţi să cumpere un produs artistic, fie că e vorba de un album, de o carte, de un DVD, de un bilet la spectacol", spune Nelu Dumitrescu, liderul trupei Iris. Acesta crede că românii erau mai „conştiincioşi" din acest punct de vedere înainte de Revoluţie.

„Se vindeau mai multe viniluri atunci, fără ca cineva să le facă vreo reclamă. Publicul cumpăra discuri originale, fie că era vorba de artişti români sau străini. Eu unul dădeam şi câte 200-300 de lei pentru un album original cu AC/DC, de exemplu", îşi aminteşte bateristul.

Industria muzicală, parte a economiei

Cum se poate schimba mentalitatea? Muzicianul spune că publicul trebuie educat. „Artiştii s-au tot plâns în presă şi la TV, însă cred că educaţia trebuie să înceapă acasă, din familie", crede Nelu Dumitrescu. „Până la urmă, şi industria muzicală face parte tot din economie. Banii tot se consumă, în malluri, în restaurante... De ce nu s-ar consuma şi pe produse muzicale?", întreabă acesta.

Bateristul spune că publicul trupei Iris este împărţit. „Unora le plac mai mult albumele noastre de început, alţii preferă materialele recente. Când ai peste 30 de ani de carieră, nu poţi fi asociat doar cu o melodie. Cert e că avem o bază solidă de fani: oameni care vin la concerte, care merg cu noi prin ţară, care ne cumpără albumele ca şi cum şi-ar cumpăra pâine, pentru ei e ceva firesc", conchide artistul.

Şerban Huidu confirmă şi el faptul că piaţa din România este atipică, însă crede că există diferenţe între artişti. „Deşi la prima vedere povestea asta pare nasoală, există şi artişti români care au vândut foarte bine şi chiar au depăşit cifra de 300.000 de unităţi, cum a fost Cleopatra Stratan. În România e atipic faptul că ce e difuzat în heavy-rotation de radiouri şi de posturile TV comerciale, nu se vinde", explică Huidu. Acesta crede că mult mai bine „merg" albumele artiştilor străini, însă cifrele vânzărilor din România sunt departe de ceea ce se întâmplă în străinătate.

Omul de radio aminteşte şi excepţiile, artiştii care vând albume, dar nu în România, ci în străinătate. „Sunt şi situaţii fericite: O-Zone, Morandi, Inna, Edward Maya", spune Huidu.

Pink Floyd, record în Top Billboard

În Statele Unite ale Americii „barometrul" muzical este considerat, fără dubii, clasamentul Billboard 200, publicat săptămânal de revista „Billboard". Topul este realizat pe baza vânzărilor (atât fizice, cât şi pe internet) şi include cele mai bine vândute 200 de albume, în săptămâna respectivă.

Clasamentul Billboard al albumelor este realizat din 1945, însă la început includea doar cinci discuri. Printre artiştii care deţin recorduri Billboard se numără The Beatles - trupa a avut cele mai multe albume pe locul 1 (19 discuri), The Rolling Stones - au avut cele mai multe albume în top 10 (36 de discuri) şi Pink Floyd - albumul conceptual „The Dark Side of the Moon", cel de-al şaselea disc al grupului, lansat în martie 1973, a staţionat cele mai multe săptămâni în top (745 de săptămâni).

Integrala Iris

În octombrie 2009, trupa Iris şi casa de discuri Roton au lansat un proiect îndrăzneţ pentru piaţa românească - Integrala Iris. Colecţia, care se găseşte în magazinele de specialitate, conţine toate albumele lansate de trupă de-a lungul carierei, dar şi DVD-ul „Iris Athenaeum".