VIDEO Radu Şeu, compozitor şi interpret la ţambal: „În Olanda, artiştii sunt respectaţi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Melodiile lui Radu Şeu traversează graniţele geografice şi stilurile muzicale
Melodiile lui Radu Şeu traversează graniţele geografice şi stilurile muzicale

Instrumentistul care cântă Metallica la ţambal a lăsat România pentru Ţara morilor de vânt. „Nothing Else Matters“ a trupei Metallica cântată la ţambal de Radu Şeu (40 de ani) face senzaţie pe youtube. Artistul ştie „să cheme îngerii“ cu acest instrument.

„Adevărul": Vă vedem pe youtube, dar la televizor, nu. De ce sunteţi absent din spaţiul public românesc?

Radu Şeu: Bună întrebare - „absenţa" mea nu a fost, bineînţeles, deliberată. Am încercat ani buni să mă propun ca artist şi am avut şi reuşite. Dar mi s-a spus, nu o dată, că nu sunt destul de „comercial".

VIDEO Fosta vedetă de la Atomic TV, Ina Ilie: 'Femeia care a uitat să nască' este femeia care vrea întâi casă, maşină şi bani'

Marius Mihalache şi fiul, de la ţambal la tobe

Cine sunteţi, de fapt, şi când aţi început să studiaţi acest instrument?

Sunt născut la Bistriţa şi am absolvit Liceul de Muzică şi Conservatorul „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca - percuţie. Am început studiul ţambalului după absolvirea facultăţii şi l-am învăţat singur. Eram tânăr profesor de muzică şi l-am descoperit întâmplător când m-am dus la o sală de concert să cânt la pian. „Întâmplarea" a făcut că tocmai se terminase un concert folcloric şi un ţambal rămăsese pe scenă. Nu m-am desprins de ţambal până dimineaţa şi de atunci a devenit instrumentul sufletului meu.

De ce aţi ales să vă exprimaţi prin intermediul acestui instrument?

Uneori am impresia că ţambalul m-a ales pe mine, nu eu pe el. Este fascinant, complex. Am spus de multe ori că e mare păcat că nu se studiază în România - deşi, paradoxal, este un instrument tradiţional al popoarelor balcanice. Ungurii, cehii, chiar şi francezii au înţeles complexitatea şi frumuseţea acestui instrument pe care îl studiază şi la nivel universitar. De altfel, originile ţambalului se pierd în timp, există cam cu 2.000 de ani înainte de Cristos şi este cunoscut în lume sub mai mult de 200 de nume.

Locuiţi în Olanda. V-aţi mutat definitiv?

În timpul imprimărilor pe care le-am făcut la Cluj pentru filmul „La Liberte" al regizorului Toni Gatliff am avut o discuţie cu un mare lăutar clujean care a călătorit mult prin Europa.

Am înţeles de la el că Olanda este o ţară care respectă arta şi artiştii. Şi asta mi s-a confirmat deja - aici se cântă muzică de calitate! Olandezilor le place cu adevărat muzica, se face educaţie muzicală în masă şi am întâlnit orchestre de amatori la un nivel de excepţie. Sper să rămân o lungă perioadă, am obţinut rezidenţa legală. Locuiesc în Dordrecht, cel mai vechi oraş din Olanda, situat la 18 km de Rotterdam. E superb, îţi taie pur şi simplu respiraţia!

Vă însoţeşte şi familia?

Sunt aici de şapte luni, cu fiica mea Alina şi cu soţia mea, Ada, care m-a susţinut şi înţeles în momentele cele mai grele. Datorită ei am realizat ţambalul electroacustic - pentru că ideea mea era doar pe hârtie.

Fiica mea merge la şcoală aici şi pot să vă spun că suntem încă şocaţi de înaltul nivel al sistemului de învăţământ olandez. În şcoala ei sunt elevi de 28 de naţionalităţi şi se învaţă toleranţa şi acceptarea, punctualitatea şi seriozitatea - pe lângă olandeză, muzică, dans, gătit etc. Fiica mea suferă acum dacă lipseşte o zi de la şcoală! Oamenii sunt extrem de educaţi şi politicoşi, calmi şi prietenoşi. Plecasem din România cu ideea că suntem prost priviţi în Europa - dar aici nu am întâlnit încă nicio reacţie negativă.

Cât aţi stat în România, v-aţi simţit împlinit?

Nu - fără a intra în prea multe detalii. Mi s-a spus mereu că nu sunt destul de comercial sau că mi-am greşit timpul sau locul. Eu cred că mulţi artişti în România şi-au greşit timpul sau locul, şi asta din cauza producătorilor care au o slabă cultură muzicală şi care oferă publicului produse ce nu pot trece graniţele României.

Cât de compatibil sunteţi, ca artist, cu sistemul de valori actual din România?

Sunt foarte mulţi oameni în România cu un înalt nivel de cultură, dar care nu pot schimba nimic în acest sens. Eu nu cred că în România există un sistem de valori, dovadă că mulţi artişti părăsesc România tocmai din acest motiv. Chiar din generaţia mea de muzicieni sunt plecaţi în proporţie de 80%.

Vi s-a cerut, ca multor oameni care trăiesc din muzică, să faceţi compromisuri?

Nu neapărat, dar am încercat nu o dată să propun muzica mea. Din păcate, nu prea a interesat ce vreau să prezint, ci din partea cui vin.

Cea mai vizualizată melodie a dumneavoastră în mediul online este interpretarea celebrei „Nothing Else Matters" la ţambal. Cât de permisiv este acest instrument inedit la diferite genuri muzicale?

Într-adevăr - şi vreau ca, prin intermediul dumneavoastră, să mulţumesc tuturor celor care au lăsat comentarii atât de frumoase la postările mele de pe youtube! A fost o surpriză minunată pentru mine să văd reacţiile oamenilor. Eu interpretez la ţambal muzică clasică, jazz, folclor, muzică ambientală, blues sau rock, dar şi compoziţii proprii. Rezultatele în abordarea oricărui gen depind de talentul şi de tehnica instrumentistului, dar şi de o bună cunoaştere a transcripţiei pentru instrumentul respectiv.

Ţambalul lui este unic în lume

Lui Radu Şeu i se datorează o inovaţie muzicală: ţambalul electroacustic. Acesta are un sistem de captare a sunetului şi este realizat de prietenul său ing. Marius Buta, din Braşov. Şeu a realizat peste 30 de compoziţii pentru filme documentare sau de artă. A jucat rolul unui pianist în „Youth Without Youth", regizat de Francis Ford Coppola şi a contribuit la coloana sonoră a filmului „La Liberte", regizat de Tony Gatlif.

Are un album - „Muzică de chemat îngerii" - cu muzică interpretată la ţambal. „Am avut deja şansa să cunosc câţiva muzicieni minunaţi: pe Erik Visser - liderul trupei Flairck (trupă instrumentală de muzică progresivă), foarte iubită în Olanda, pe Remko de Landmeter - cu care acum pregătesc ceva. Am avut mai multe recitaluri solo, am început un proiect cu Remko (flautist), altul cu o actriţă olandeză. Cânt cu orchestra Mihai Scarlat (mare iubitor şi cunoscător de folclor) din Haga.

„Imaginaţi-vă că are o orchestră de olandezi care au învăţat folclor românesc!", declară entuziasmat Radu Şeu. În România a obţinut premiul I din partea Uniunii Compozitorilor în cadrul Festivalului de Muzică Contemporană (1992); premiul II la secţiunea interpretare în cadrul Festivalului de la Mamaia (1999); premiul I ca interpret la ţambal în cadrul Festivalului Naţional De Muzică Folclorică (2002).

Vedete



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite