Oana Zăvoranu: „O mamă denaturată şi doi taţi senzaţionali“

Oana Zăvoranu spune că a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a stopa problemele din familie. Îşi continuă viaţa cu procesele împotriva mamei ei, cu proiecte în film şi muzică. Este fericită cu Pepe şi spune că tot ce i se întâmplă rău este preţul plătit pentru tot binele.

Adevărul: De ce ai stat ascunsă în ultima vreme?

Oana Zăvoranu: Pregătesc ceva, despre care nu vreau să vorbesc în avans, pentru că am vorbit de multe ori în avans şi întâmplarea a făcut să se amâne sau să nu se întâmple, aşa că până în ianuarie, când ar trebui să se întâmple, nu vreau să discut despre asta. Este vorba de două proiecte profesionale.

Filmul „Răzbunarea Oanei” este unul dintre ele?

Da, nu am renunţat la el. O să vedeţi.

Ce se mai întâmplă cu procesul pe care voiai să-l intentezi lui Lazarov după ce te-a dat el în judecată?

Procesul cu Lazarov este un proces aberant, de care râde toată lumea. Vrea două milioane de euro, ceea ce e o obrăznicie, procurorii l-au trimis la culcare.

Urma să-l dau în judecată, nu am făcut-o pentru că vreau să le iau pe rând. Deocamdată primordiale pentru mine sunt cele două procese pe care le am cu mama mea.

Ce faci dacă decizia îţi este nefavorabilă?

Nu am nicio problemă, pentru că am deja început de proces penal împotriva mamei mele, pentru că ea se încadrează foarte bine la înşelătorie. Eu nu mă feresc, nu consider nici măcar tristă situaţia, am trecut de faza respectivă.

Eu sunt o tipă foarte luptătoare şi mai ales când ştiu că nu am de ce să regret, când mă ştiu cu conştiinţa împăcată, pentru că am făcut tot posibilul să nu se ajungă aici. Din moment ce am ajuns la un proces penal, e clar că sentimentele nu mai există, este o pură afacere.

E adevărat că urmează să joci într-un episod din „Regina”?

Eu nu am cunoştinţă de treaba asta. Am fost şi eu la fel de surprinsă de zvonurile astea. Eu am plecat în condiţii neprietenoase din acel trust.

Deci nu se pune problema reîntoarcerii la Acasă TV?

Depinde în ce condiţii. Dacă se recunoaşte că s-a greşit de ambele părţi, atunci da, dar pe post de sclav pe plantaţie, în niciun caz. În ceea ce mă priveşte pe mine, îţi pot spune că eu nu am făcut nici cel mai mic demers pentru a mă întoarce acolo.

Oamenii din trustul Pro sunt extrem de ranchiunoşi şi, din câte ştiu, cine a avut vreun conflict cu ei la un moment dat, nu s-a mai întors acolo.

Cu ce post tv te-ai simţit compatibilă?

Pentru că acolo am început şi pentru că sunt în relaţii mişto şi am un sentiment plăcut când mă întorc, e TVR. Pare o chestie aberantă, pentru că toată lumea este tentată să se ducă la televiziunile comerciale, mult mai sclipitoare, pe când bătrânul TVR e încă în curs de dezvoltare, ca să zic aşa.

Crezi că afilierea ta cu Vadim ţi-a dăunat în vreun fel?

În momentul în care eram în preajma lui Vadim, nu îmi dădeam seama dacă îmi face rău sau bine. După ce am renunţat, într-un mod, aş spune providenţial, cu 24 de ore înainte de alegeri, mi-am dat seama.

Mă îndreptam către CEC, completasem toate actele, urma să mă duc să achit 25 de milioane taxa pentru candidatură. Mă aşteptau toţi jurnaliştii acolo, pe scări, era momentul cel mare în care semnam şi intram în linie dreaptă, nu mai erau simple vorbe.

Pur şi simplu, am întors maşina în mijlocul intersecţiei, am sunat un membru de partid pentru a-i spune că eu nu mai candidez, nu voiam să las un loc lipsă, dar nici să dau explicaţii.

Am făcut atunci ce nu fac de obicei, am închis telefonul şi nu am dat explicaţii. Ceva mi-a zis că nu trebuie să fac asta.

Deci nu regreţi?

Păi cum să regret? Îţi dai seama că mă îndreptam cu paşi repezi către un eşec? Pentru că PRM, din păcate, nu a intrat în Parlament. Cred că m-am lăsat dusă de val. Însă Dumnezeu a vrut să-mi arate că nu e locul meu acolo.

Vorbeşti cu Vadim în continuare?

Vorbim, de ce să nu vorbim? Vadim a fost un super gentleman, a fost un elegant, a surprins pe toată lumea nebălăcărindu-mă. Iar eu, pentru modul în care a vorbit despre mine, nu pot decât să-i mulţumesc în continuare şi am dovedit că prietenia noastră este una sinceră, aşa cum şi credeam. A înţeles că nu pot să fac pasul ăsta.

Care îţi sunt regretele?

Regret foarte mult că a murit tatăl meu înainte de a mă vedea aşa. Am avut un înger de tată, un tată care m-a divinizat şi adorat. Şi eu pe el... Viaţa a făcut să ne despărţim.

Poate că e o formă de plată şi asta pentru lucrurile bune pe care le trăiesc, nu e nimic gratis. Ai ceva, ca să pierzi altceva. Regret foarte mult că şi tatăl meu adoptiv, al cărui nume îl port, a murit în 2000. Mi-a dat Dumnezeu o mamă păcătoasă rău de tot, denaturată, dar am avut doi taţi senzaţionali.

Acestea nu au ţinut de tine. Ceva ce nu ai vrea să fi făcut?

Regret că am avut încredere în mama. Regret că am semnat acel act, în 2000. Ţinea de mine să nu semnez, a fost ca o condamnare la moarte, uite cât trag acum.

Aşa am crezut că trebuie să fac, nu m-am gândit nicio secundă că mă va fura, la şase zile după moartea tatălui. Nu este zi în care nu-mi spun cât de fraieră am fost pentru că am făcut aşa ceva.

Pe mine sunt supărată şi pe mine mă blamez în fiecare zi, nu trebuia să mă las înduioşată şi fraierită.

Proiecte posibile

Despre proiectul lui Liviu de la „L.A.”, un serial românesc de comedie în stilul „Seinfeld”, spune că este interesată. I s-a propus rolul principal şi are de gând să accepte, dacă simte că i se potriveşte rolul. Deocamdată, serialul este în stadiul de plan.