Neti Sandu, astrolog: „Urăsc să scriu horoscoape. Mi-am distrus creierul“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vedeta TV, care colaborează cu mai multe publicaţii, spune că scrisul o epuizează psihic şi că a făcut multe sacrificii în viaţa personală. „Nu le poţi avea pe toate: carieră, familie, copii, timp de distracţie“, explică Neti, care nu ştie să aibă vreun alt hobby de când a venit în Pro TV. Înainte să devină „doamna de la horoscop“, Neti Sandu a fost timp de 18 ani bibliotecară într-un institut de cercetare, iar acu

„Adevărul": După 15 ani de Pro TV, ai rămas pe poziţie. Care este reţeta ta de succes?

Neti Sandu: Mi se potriveşte programul de dimineaţă. Lucrez foarte bine aşa. E adevărat că eu după atâţia ani de program matinal nu mă mai pot duce seara la petreceri. E un automatism după care funcţionez. Eu ştiu că, dacă mă culc la ora 22.00, atunci voi avea mai puţine ore de odihnă până la 03.30, când trebuie să mă trezesc, iar a doua zi sunt terminată. Practic, dacă reuşeşti să păstrezi o constantă, atunci rezişti. Nu le poţi avea pe toate: carieră, familie, copii, timp de distracţie. Când ai multe responsabilităţi nu te mai poţi trezi de dimineaţă cu aceeaşi energie.

Citeşte şi: Cum au devenit oameni-instituţie

Colegii te asaltează să le calculezi astrogramele?

Nu numai ei. Toată lumea mă sună, mă întreabă. Tot timpul e aşa. Dacă mă duc în piaţă să-mi cumpăr ceva, mă trezesc că sunt strigată din toate părţile. Vor să ştie dacă le va fi bine, dacă nu. Unii mă-ntreabă cum e vremea, pentru că mă confundă cu Busu şi le spun: o să plouă.

Ai declarat că Pro TV ţi-a schimbat radical viaţa. Erai implicată într-o relaţie de 10 ani, care s-a terminat odată cu intrarea în Pro TV. Ce s-a întâmplat mai exact?

În astrograma mea am observat că am pe Mijlocul Cerului steaua Aldebaran, ori asta îţi dă popularitate, succes la public. Când învăţam astrologia, am întrebat-o pe Cristina Vanea, cea care ne preda, ce înseamnă succes la public. „Neti, nu ştiu, abia am trecut de Revoluţie, cine ştie ce se va întâmpla", mi-a răspuns Cristina. Un lucru e cert: când ai popularitate, nu ai viaţă de familie, şi invers. În ceea ce priveşte relaţia în care eram implicată, a fost o pură întâmplare pentru că, exact când s-a terminat, am fost chemată la Pro TV.

După ce ai absolvit Facultatea de Filologie, timp de 18 ani ai lucrat la un institut de cercetare, ca bibliotecară. Ce făceai acolo?

Făceam traduceri şi mă ocupam de bibliotecă. Institutul era de arhitectură, inginerie, sistematizarea teritoriului şi gospodărie comunală. Erau mai multe secţiuni într-un institut de proiectări, iar biblioteca era tehnică. Acolo aveam cărţi de artă, din acelea vechi şi foarte frumoase şi, în rest, toate celelalte erau tehnice. Pe vremuri, în locul unde este acum sediul Pro TV era institutul de construcţii şi eu trebuia să vin des aici. Niciodată nu mi-a trecut prin cap că acela avea să fie locul unde voi lucra. Am impresia că viaţa mea a fost tăiată aşa cu o linie, din  care rezultă două perioade: înainte şi după Pro TV.

Neti Sandu se caracterizează drept o persoană optimistă şi perfecţionistă

Ai putea să renunţi la profesia pe care o practici şi să te reprofilezi? Spre ce alt domeniu te-ai îndrepta?

Mi-aş îndrepta atenţia spre orice mi s-ar potrivi. Nu ştiu, mi-ar plăcea să mă ocup de ceva ce i-ar putea folosi cuiva. Dar în niciun caz să scriu. Urăsc să scriu horoscoape. Mi-am distrus organismul, creierul, totul. Am, n-am chef, eu trebuie să scot ceva interesant. Simt că scrisul mănâncă din mine. Îmi place, dar nu aşa fără măsură. Când plec în concediu, trebuie să las horoscopul pentru mai multe publicaţii în avans. Pentru mine este o pedeapsă. Este ucigător să scrii încontinuu şi să rămâi fresh, mai ales cu un program matinal. Nu-mi prieşte.

Eşti dependentă de horoscop?

Da, îmi iau harta, guma de şters, creionul şi mă uit. Astăzi, Luna este în Leu, Soarele intră în Vărsător etc. Păi, dacă eu scriu zilnic şi ştiu cu ce periodicitate se mută fiecare, atunci nu fac decât să mă gândesc unde e Luna, pentru că toate celelalte îmi sunt în cap. Practic, mintea mea a început să opereze după cum se mişcă ele. Pentru mine, toate acestea sunt gimnastică a minţii, reprezintă felul meu de a gândi, de a simţi şi de a explica nişte lucruri. De fapt, uitându-mă pe hartă, înţeleg de ce trebuie să mă chinuiesc să fac nişte lucruri şi ce trebuie să fac să pot trăi şi eu pe Pământ.

Colegii te percep ca pe o persoană veselă. Totuşi, ce te înfurie cel mai mult?

Nu suport când trebuie să fac ceva şi lumea nu vine sau când sunt chemată în redacţie şi nu se mai face ce era planificat. Orice drum pe care trebuie să-l fac în plus înseamnă pentru mine un eşec energetic. Mă deturnează de la un program.

Ce faci în timpul liber? Ce hobby-uri ai?

Nu am înţeles de când am venit în Pro TV ce e acela un hobby. Ăsta e hobby-ul meu, nu ştiu ce alte hobby-uri să mai am. 

„Data naşterii trebuie să se asorteze cu numărul casei"

Când a început pasiunea ta pentru stele şi cum ţi-a venit ideea să te înscrii la un curs de astrologie, în 1990? Ai avut brusc o revelaţie?

Nu. După ce am terminat Facultatea de Filologie mi-am dat seama că mă plictiseam îngrozitor şi că nu voiam să profesez în învăţământ. Atunci m-am hotărât să fac yoga.Mi-a plăcut foarte mult pentru că în afară de relaxare fizică, beneficiam şi de un fel de extensie sufletească pe care nu o puteai căpăta de niciunde. După cei doi  ani de yoga am realizat că niciun somn nu te relaxează mai bine decât o şedinţă de meditaţie. De fapt, astrologia este un fel de meditaţie pe care o fac zilnic. Eu am transformat-o în această chestie didactică, dar ea, de fapt, este o filosofie şi o gândire abstractă pe care trebuie s-o traduc în ceva. Este un exerciţiu mental şi proiectiv.Aşa, şi la şedinţele de yoga erau nişte colege care mi-au zis că se ţin nişte cursuri de astrologie la „Grigore Preoteasa". Cum eram curioasă, m-am dus să văd şi eu cu ce se mănâncă.

Ce părere ai despre descoperirea celei de-a 13-a zodii, Ophiuchus? Ce le spui oamenilor care sunt revoltaţi că s-au trezit dintr-o dată într-o altă zodie?

Ce să mai spun? Am văzut că s-a readus în discuţie ceea ce exista de foarte mult timp, această a 13-a zodie care este o zodie de nişă, Ophiuchus. Când o să se dea un comunicat pe mapamond, adică atunci când sevor pune de acord astrologii cu astronomii, astfel încât să se ia în considerare şi această zodie, probabil că se va schimba ceva. Totuşi, nu întâmplător, tabelele după care lucrez şi lucrează toţi astrologii sunt făcute până în anul 2050 de către astronomi. Eu sunt de părere că este o făcătură de presă şi din când în când se iau de această Ophiuchus, care este ca o „fâşiuţă Gaza" a horoscopului, pentru că are doar cinci zile sau cinci grade. Ophiu­chus însă mută puţin ordinea celorlalte zodii. Concluzia este că, până se vor înţelege ei între ei, noi le ştim tot pe ale noastre.

E o nouă modă acum să ne calculăm cifra destinului. Ce legătură are ea cu numărul casei în care locuim?

Vibraţia personală trebuie să aibă o asortare cu vibraţia numerologică a casei sau a apartamentului. De exemplu, eu sunt cu 7 şi apartamentul meu poate să aibă numărul 52, care adunate fac 7, sau 25, sau chiar 7. În cazul în care nu se asortează deloc data naşterii cu numărul apartamentului există un disconfort. Oricum, este foarte greu să le nimereşti pentru că tu eşti cu cineva, iar acel cineva trebuie să se potrivească şi el. Eu, când m-am mutat în casa în care locuiesc, am citit că numărul respectiv este bun pentru artişti. 

„Nu pot să uit munţii de cozonaci făcuţi de mama"

Unde ai copilărit?

Am trăit într-un cartier cu case, pe Prelungirea Ghencea. Acolo aveam multă vegetaţie în jur, respiram aer curat, era altceva decât ce trăiesc eu de atâţia ani la bloc. Era un alt univers, din care făceau parte copiii de pe stradă sau din cartier, colegii de clasă. Mi-amintesc jocurile pe care jucam, cum ar fi „leapşa", „v-aţi ascunselea", „şotron" şi câte şi mai câte. Împreună cu sora mea, care este mai mare cu un an decât mine, mă jucam cu păpuşile, le îmbrăcam, le făceam hăinuţe. Aveam dulăpioare cu tot felul de ţinute pentru ele. Existau şi păpuşile de suflet, care făceau parte din diferite scenete. Acum, copiii nu mai sunt aşa cum eram noi. Ţin minte că fugeam toţi în case atunci când se transmitea un alt episod din „Mihaela".

Ce n-ai putea să uiţi vreodată legat de casa părintească?

Caisul sub care mă jucam, cireşul în care mă cocoţam să mănânc cireşe. Nu pot să uit însă munţii de cozonaci şi de prăjituri pe care îi făcea mama. Era un paradis al mâncării. În curte era foarte frumos, toate anotimpurile treceau pe la noi şi lăsau în urmă nişte
peisaje superbe. 

Când erai mică ce îţi doreai să te faci când vei creşte?

Profesoară. De aceea am dat la Facultatea de Filologie, pentru că asta îmi plăcea. Citeam foarte mult şi ştiam că pot să învăţ sistematizat şi mi-ar fi părut rău dacă nu o făceam.

Cine ţi-a influenţat cel mai mult viaţa?

Sigur, nu ai mei. Mi-am căutat în altă parte modele care să se potrivească cu mine. Aveam o profesoară de muzică, pe care o admiram foarte mult. Ea regăsea în mine toate acele calităţi de care avea nevoie cineva să devină cântăreţ, ori profesor de muzică.  

image
image
Vedete



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite