VIDEO Deceniul creativ al modei

Charlotte, Carrie, Miranda şi Samantha sunt personajele serialului care a schimbat moda străzii

Retragerea lui Valentino, revitalizarea caselor de modă şi implicarea vedetelor în afaceri vestimentare sunt câteva momente care conturează ultima decadă în modă. Analistul de modă Alin Gălăţescu comentează consacrările, revenirile, retragerile şi obsesiile acestei industrii.

La sfârşitul unui deceniu care poate fi catalogat drept „exploziv" pentru peisajul modei globale, apele nu se calmează nici în momentul bilanţului. Anii 2000 nu preziceau deceniul tumultuos, dar creativ care urma să vină.

Lansarea vedetelor în modă

Jennifer Lopez şi-a lansat, în 2001, propriul brand vestimentar, servind ca o punte pentru toate celebrităţile care urmau să-i calce pe urme. „J.Lo a consacrat un stil de a face bani şi din modă, pentru staruri", comentează Alin Gălăţescu.

„A prezentat doar două colecţii la New York şi nu a produs vreo revoluţie. Mai era Gwen Stefani - cu brandul L.A.M.B. - care a fost bine primită, dar era doar un mijloc să facă bani bonus. Noua linie vestimentară a Victoriei Beckham este de urmărit. Revoluţionar a fost Sean John - P. Diddy - care a surprins prin colecţia masculină, pentru care a primit chiar şi premiul de designerul anului în SUA", explică analistul.

Anul 2002 a adus cu sine retragerea unuia dintre cei mai influenţi creatori de modă de care domeniul a avut parte: Yves Saint Laurent. „Y.S.L. poate fi creditat atât cu renaşterea couture-ului din cenuşa anilor '60, cât şi cu reconferirea reputaţiei prêt-à-porter-ului", scria Caroline Rennolds Milbank, în volumul „Couture: Cei mai mari creatori de modă".

Creatorul de modă s-a retras la vârsta de 66 de ani şi a murit şase ani mai târziu. „Retragerea maestrului a fost forţată de achiziţionarea casei de modă de către grupul Gucci. A fost prea târziu şi dureros pentru maestru - care a devenit izolat şi depresiv", explică Alin. „Astăzi, casa de modă Y.S.L. este pe mâini bune şi inovatoare, uneori chiar revoluţionare - ceea ce se întâmplă rarisim în modă - sub coordonarea lui Stefano Pilati", adaugă el.

Revoluţia brandurilor

Karl Lagerfeld & Valentino

2004 a fost un an zbuciumat, dar şi cu potenţial mare inovator. Tom Ford a părăsit casa de modă Gucci, după o bătălie îndelungată cu managementul. „Tom Ford a fost îndepărtat şi a pierdut tot. El era simbolul deceniului 1990 - 2000 şi al primei părţi a noului secol.

Prin interdicţia care i-a fost pusă în contract (nu mai are voie să facă modă feminină un număr de ani), moda a fost încetinită profund în dezvoltarea ei. A revenit cu linii pentru bărbaţi, parfumuri şi ochelari - cu acelaşi succes năucitor", explică analistul de modă traiectoria celebrului Ford.

Dar 2004 a fost şi unul deschizător de drumuri, în special pentru publicul obişnuit. Karl Lagerfeld a creat o linie vestimentară pentru H&M, brandul accesibil maselor, reuşind să facă stilul şic accesibil oricui.

„A fost o adevărată revoluţie comparabilă cu explozia magazinelor Zara - pentru democratizarea trendurilor - şi cu show-urile pe net - pentru mărirea instantanee a ariei de receptare a unui eveniment. Lagerfeld a adus designerii din turnul de fildeş în mijlocul oamenilor. A democratizat calitatea şi inovaţia de «designer» pentru noi toţi. În 2004 începea o nouă istorie", afirmă convins Alin Gălăţescu. Tot în 2004 era difuzat ultimul episod din cel mai celebru serial cu femei din lume, „Sex and the City". „Serialul a consacrat fuziunea dintre modă şi cinematograf, reprezintă o noua eră a stilului care contează. Şi el a avut un rol în impunerea modei în cotidian", este de părere analistul.

Cazul „Cocaine Kate"

Când tabloidul „Daily Mirror" a publicat în 2005 fotografii cu Kate Moss care priza cocaină, publicul s-a declarat oripilat, iar Kate a pierdut contracte importante, precum cele cu H&M şi Rimmel.

„Cazul lui Kate Moss a fost unul gen Mutu. Toţi ştiau, mulţi foloseau şi ei droguri, dar a fost decis ca ea să fie exemplul pentru că era ultrainfluentă printre tineri. Poate a fost bine, pentru că se atrăgea atenţia asupra unei realităţi, vechi de altfel. Pentru modă a dus la o neaşteptată solidaritate, un număr nesfârşit de tricouri şi o magnifică hologramă cu Kate mireasă, în finalul prezentării Alexander McQueen - bun prieten al «victimei». Am trăit acea magie în sală şi parcă am fi căzut toţi într-un real moment Harry Potter", îşi aminteşte Alin.

Anul 2008 a marcat revenirea în actualitate a top - modelelor din anii '80 - Claudia Schiffer, Linda Evangelista, Eva Herzigova şi Naomi Campbell -, dar şi a lui Heidi Klum.

După 50 de ani în domeniu, designerul Valentino s-a retras în 2008, după lansarea unei ultime colecţii haute-couture. „Retragerea lui Valentino face parte dintr-un proces de întinerire a caselor de modă după succesul designerilor tineri la alte case. E un efect al forţei din ce în ce mai mari a consiliilor de conducere. Trebuie remarcată resurecţia caselor: Halston, Ninna Ricci, Rochas, Azzaro. Este un fenomen nou, specific perioadei şi foarte influent în dezvoltarea modei", explică Alin.

„Cred că s-a ajuns la o soluţie, la un echilibru în care publicul este mai exigent, iar designerii mai creativi şi mai interesanţi - fără a pierde componentele de comercial şi comoditate, simboluri ale modei de calitate în secolul XXI", conchide acesta.

Paris, capitala modei

Gălăţescu este de părere că în această decadă „se reconfirmă Parisul drept capitală a modei internaţionale, după ce în anii '90 a fost atacat şi uneori chiar devansat de New York şi chiar de Milano", spune acesta.

Michelle Obama, simbolul stilului

Anul trecut a fost lansat filmul „September Issue", în care Anna Wintour s-a „arătat" publicului larg. „Este un drept la replică al lui Wintour la «Diavolul se îmbracă de la Prada». Efectul a fost relativ, dar a luminat câteva aspecte necunoscute din viaţa unei reviste", crede Gălăţescu.

În acelaşi an , Michelle Obama a fost declarată un simbol al stilului, demonstrând că Prima Doamnă poate fi stilată chiar şi cu braţele goale. Falimentul casei de modă Lacroix şi apoi cel al lui Yohji Yamamoto au fost veştile proaste ale anului. „Şi mai urmează. Sunt rezultate directe ale unui management deficitar - chiar pentru o casă respectabilă şi iubită ca Lacroix", explică analistul de modă.