Coşmarul "talentelor zilei" e la Prima TV

Când le vedem pe micul ecran, Ana Maria Prodan, Oana Zăvoranu, Elena Udrea se identifică în aceeaşi femeie: Mirela Zeţa, actriţa din sitcomul "Mondenii". Pe Mirela Zeţa o încearcă

Când le vedem pe micul ecran, Ana Maria Prodan, Oana Zăvoranu, Elena Udrea se identifică în aceeaşi femeie: Mirela Zeţa, actriţa din sitcomul "Mondenii".

Pe Mirela Zeţa o încearcă emoţia. Am vorbit cu ea într-o scurtă pauză la filmările "Mondenilor", la câteva zile de la premiera filmului "Restul e tăcere", în regia lui Nicolae Caranfil. În film este Emilia. În viaţă este o actriţă tânără (are 26 de ani) talentată, care încearcă marea cu degetul, în teatru, film, showbiz. "Toate personajele din sitcom îmi sunt dragi, le joc cu mare plăcere.

Am urmărit cât de cât traseul lor în mass-media la început, ca să le dau un contur şi nişte tuşe comice. Nici eu şi nici colegii mei <> nu ne uităm la televizor permanent, la domnii Prigoană sau Columbeanu. Nu se poate, pentru că nu avem timpul necesar... Apoi, noi, actorii, nu suntem nişte imitatori", spune Mirela Zeţa despre personajele ei, despre "chinurile facerii" lor.

Cât despre acelea din viaţa reală, i s-a întâmplat să se întâlnească o dată, la o filmare, cu Oana Zăvoranu: "Nu s-a supărat că o parodiez. Dimpotrivă, a dat dovadă de mult umor, a fost pe lungimea de undă a serialului". Pare de înţeles: la câtă notorietate îi aduc "Mondenii", ar fi fost culmea ca Zăvoranu să se supere!

"Cred că suntem un grup fericit, lucrăm foarte bine, ne cunoaştem din studenţie, am făcut parte din acelaşi grup de prieteni şi am evoluat împreună", spune despre colegii din sitcom. Angajată a Teatrului de Comedie, Mirela Zeţa este pe afişul pieselor "A douăsprezecea noapte", "Avarul îndrăgostit", "Această formidabilă harababură", "Adio Carmen" sau "Sectorul S".

În prezent lucrează cu Horaţiu Mălăele la o piesă de I.L Caragiale, aflată deocamdată în faza de lectură. Întâlnirea cu personajul Emilia din "Restul e tăcere" i-a confirmat ceea ce a învăţat în facultate. "Orice actor, la prima întâlnire cu textul, se bazează pe intuiţie. Îmi place să cred că am intuit bine ce a vrut Nae şi că a ieşit ce şi-a dorit". "Nae" este regizorul Caranfil, care i-a fost profesor la facultate.

Despre acele amintiri care nu o vor părăsi niciodată, una intră în categoria scenelor cu suspans, invizibil însă pe ecran. "Aveam de filmat o scenă în care trebuia să sar în apă. Era în luna februarie, era frig, iar lacul, destul de adânc.

Eu nu prea ştiu să înot şi mi-era foarte teamă. La scena aceasta am lucrat cel mai mult. Nu cu regizorul, ci cu mine însămi. Mi-am făcut curaj, am sărit. Îmi făcuseră o injecţie înainte, pentru ca organismul să nu reacţioneze la şocul termic.

Era şi o ambulanţă acolo, ca să intervină dacă era cazul. La scena asta, Nae n-a mai cerut să tragă duble, iar eu am fost foarte fericită". De unde înţelegem că fericirea unui actor se poate trage şi din astfel de lucruri, care pentru unii par mărunte.