VIDEO Care sunt clonele din România ale starurilor internaţionale

Peisajul monden autohton a fost invadat, în ultimii ani, de clonele unor staruri precum Ricky Martin, Lady Gaga sau Pavarotti. Fie că sunt „înnobilate“ în urma unor performanţe de moment, fie că-şi arogă diverse titluri, vedetele din România rămân doar nişte cópii ale starurilor internaţionale.

Într-o ţară în care State chiar este originalul, domnişoare apărute din neant se autointitulează Pamela, Lady Gaga sau Marilyn Monroe de România, din motive doar de ele înţelese. Asta dacă nu luăm drept numitor comun - al lor, al starurilor pe care le imită şi-al altor câteva sute de milioane de femei - părul blond.

Citiţi şi:

VIDEO Un bărbat imită perfect vocea Shakirei

Dacă Angelina Jolie de Bucureşti (Cristina Săvulescu) şi Nicolas Cage de Buzău (Cristian Lefter) şi-au câştigat supranumele relativ cinstit, datorită asemănării fizice cu vedetele hollywoodiene, nu acelaşi lucru se poate spune despre alţi câţiva epigoni autohtoni, care nu mai au simţul ridicolului atunci când vine vorba să iasă din anonimat.

De altfel, acesta este motivul principal pentru care necunoscuţii dornici de afirmare se „autobranduiesc", crede Bogdan Naumovici, director de creaţie la 23 Communication Ideas. „Necunoscuţii trag şi ei ce pot de la unul celebru, îşi fac un nume. Dacă ar fi nişte simpli Gheorghe Popescu, nu i-ar băga nimeni în seamă", spune Bogdan Naumovici. „Este blestemul unui popor mic. Dacă nu suntem şi noi o ţară mare... Aşa ar fi avut şi alţii Perversul de la Londra sau Ogică de Paris",adaugă el. 

Pavarotti din Carpaţi

Poate cel mai concludent exemplu este cel al lui Costel Busuioc, devenit celebru după participarea la concursul spaniol „Hijos de Babel". Vocea lui a impresionat publicul român, iar presa l-a catalogat imediat drept Pavarotti de România sau Pavarotti din Carpaţi. Deşi a câştigat concursul, a luat lecţii de canto şi a mai susţinut câteva concerte, Costel Busuioc n-a reuşit să confirme ulterior.

Uneori, imitatorii copiază stilul şi imaginea unor vedete din străinătate, alteori se identifică cu celebrităţi internaţionale fără să aibă aproape nimic în comun cu acestea. Xonia, o cântăreaţă australiană de origine română, dornică să se afirme în ţara natală a părinţilor săi, a promovat puternic imaginea de Lady Gaga de România pentru a se lansa pe piaţa muzicală autohtonă. În timp ce genuina Lady Gaga făcea furori în toată lumea, cucerea clasamentele muzicale şi câştiga premii după premii, rezultatele nu s-au lăsat aşteptate nici pentru „tiza" de Dâmboviţa, care a avut şi ea un hit în topurile româneşti: „My Beautiful One".

Nume cu rezonanţă

Şi Adriana Rouge a găsit de cuviinţă că, pe lângă numele exotic, ar putea adăuga un supranume cu rezonanţă: Marilyn Monroe de România. „Atributele" care o recomandă pentru acest titlu: este blondă şi e născută în aceeaşi zi cu diva americană. Până acum, momentul de glorie al „cântăreţei" dornice să iasă din anonimat a fost într-unmatinal TV, unde a încercat să facă playback pe o piesă care nu era a ei. „De la «Micuţa Picasso» la «Marilyn de România», genul ăsta de tentativă de transfer de identitate e probabil mai frecvent în România decât în alte ţări aflate mai la mijlocul hărţii. Din 1848 încoace, orice s-ar zice, «lumina vine de la Apus» în România, iar cu ea apare la pachet genul acesta de imitaţii", explică analistul media Iulian Comănescu.

Un alt aspect observat de Comănescu esta faptul că vedetele copiate sunt cele din linia întâi, nu neapărat ca valoare artistică, ci ca vizibilitate şi popularitate. Lucru care poate fi argumentat cu alte exemple în acest sens: Ricky Martin şi Pamela de România. Dacă primul (Voicu Pânzar, pe numele său adevărat) a devenit cunoscut mai ales datorită relaţiei - controversate şi contestate - cu Monica Columbeanu, abia apoi datorită asemănării cu starul portorican, Simona Traşcă alias Pamela de România a mărturisit, candid, că s-a ales cu această poreclă „din prostie", după ce şi-a făcut un cont pe site-ul Hi5. Ulterior însă şi-a „asumat" acest titlu, care s-a dovedit un atu în cercul de fotbalişti în care se învârteşte.

„Epigonismul nostru se vede şi în modelele la care ne raportăm. Avem Pavarotti de România, Marilyn Monroe de România, Angelina Jolie de România, Ricky Martin de România: se copiază doar cei mai vizibili - uneori chiar cu conotaţia «ieftini» - idoli. Reperele mai sofisticate şi mai puţin ţipătoare nu se poartă, sună ridicol lucruri ca Miles Davis de România, Cecilia Bartoli de România sau Klaus Kinski de România", crede analistul.

„Deranjant şi ciudat e faptul că determinarea «de România» e şi ea o imitaţie, răzuită din arborele genealogic al Casei Regale, cea care a trebuit să renunţe la «de Hohenzolern» în Primul Război Mondial, în care a intrat împotriva germanilor. Nu e foarte elegant ca numele prinţilor civilizatori să se aplice unor personaje în ultimă instanţă cam de circ", conchide Iulian Comănescu.

Vedetele noastre, taxate de comentatorii străini

Această atitudine a vedetelor dâmboviţene cu veleităţi de staruri internaţionale a fost însă observată şi taxată chiar şi de străinii care au o legătură cu industria showbizului. „Acum câţiva ani, Tom Wilson, DJ britanic stabilit în România, observa cu umor fenomenul şi stârnea o reacţie pe alocuri violentă din partea vedetelor autohtone, cu un articol despre epigonismul acestora, publicat în «The Independent». Soarta noastră e să fim o cultură mică şi imitativă, de la marginea Europei, şi vor mai trece probabil 200 de ani până să renunţăm la snobism şi aspiraţii exagerat occidentale", explică Iulian Comănescu.