Cătălin Măruţă: „Visul meu dintotdeauna a fost să lucrez la ProTV“

Vedeta TV spune că atunci când lucrurile la care abia ai curaj să te gândeşti se realizează simţi că trăieşti un miracol. Acum, Măruţă îşi doreşte copii cu soţia sa, Andra. Prezentatorul vorbeşte despre modul în care emisiunea lui a reflectat tragedia Mădălinei Manole.

Ce îţi place cel mai mult la lumea audiovizualului?

Faptul că dispui de canale complexe, de imagine şi informaţie, concomitent. Şi radioul e fascinant, unii îl preferă, eu însumi l-am preferat iniţial. Dar atunci când ajungi să lucrezi în televiziune şi realizezi ce impact are prestaţia ta, devii captivat ireversibil de zona asta.

Mai citiţi şi:

Cătălin Măruţă : „Avem vedete care ar cotcodăci pentru publicitate!“

Unii ar spune că televiziunea este un mediu nociv, în care toată lumea pune piedică la toată lumea. Viziunea ta este cumva diferită?

Da, e diferită. Din afară, probabil că televiziunea pare un mediu cinic şi dur, competitiv şi dubios, dar lucrurile nu sunt nici pe departe aşa grave. O televiziune este asemeni oricărui alt colectiv: există şi cârtitori, şi oameni maleabili, în egală măsură. Cred că majoritatea sunt buni şi de încredere, asta e percepţia mea.

Ai avut emoţii când ai început „Happy Hour"?

Bineînţeles că am avut, cu atât mai mult cu cât toţi prietenii mei ştiau deja că visul meu dintotdeauna a fost să ajung să lucrez la ProTV. Şi atunci e explicabil că la prima emisiune am avut emoţii uriaşe.

Cum te-a schimbat Pro TV-ul?

Pe mine nu m-a schimbat în niciun fel, eu sunt acelaşi, doar că la TVR2 făceam mai multe nebunii, improvizam mai mult. Aici mă încadrez într-un alt format, dar cred că stilul meu nu s-a modificat radical. Sunt uşor de
recunoscut.

Ce vă place să faceţi, tu şi soţia ta Andra, în timpul liber?

Mergem cât putem de des la film, la teatru sau prin oraş, cu prietenii. Astea sunt ocupaţiile cele mai frecvente. În rest, când avem ocazia, plecăm prin weekend în mici vacanţe.

Care crezi că este împlinirea cea mai mare din viaţa unui om?

Şi pentru mine, şi cred că pentru oricine, împlinirea cea mai mare este materializarea unui vis, de fapt. Când lucrurile la care abia aveai curaj să te gândeşti încep să devină realitate. Atunci simţi că trăieşti un miracol de o intensitate nepământeană aproape! Pentru mine, împlinirile cele mai mari vin din viaţa mea de familie, şi nu în ultimul rând, din profesia pe care o respect.

Vă gândiţi, tu şi Andra, la un copil?

Ne gândim chiar la mai mulţi, dar fiecare pas la timpul lui. Suntem pregătiţi pentru acest moment, aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, şi când se va întâmpla, vom fi foarte încântaţi de noua etapă.

S-a speculat faptul că soţul Mădălinei Manole a venit să vorbească în emisiunea ta pentru că ar fi primit bani.

Nu e deloc adevărat. În primul rând, el a mai vorbit şi la alte televiziuni. Doar că s-a simţit mai confortabil în emisiunea mea. Aşa a simţit el nevoia, să vină în acel cadru şi să spună ce are pe suflet, să facă lumină în acuzaţiile dure care i se aduceau din toate părţile.

În ce fel te-a afectat această dramă?

Pur şi simplu a fost şi pentru mine un şoc, m-a atins emoţional, mi-a readus în minte nişte chestiuni de viaţă şi de moarte. M-a făcut să mă gândesc că suntem fragili şi fizic, şi psihic, că nimic nu e ceea ce pare a fi şi că nimeni din afara unei structuri nu are habar ce se întâmplă în interior. Sufletul uman e un mister incontrolabil.

Dacă ar fi fost decizia ta, ai fi preferat să nu faci emisiune despre asta?

Nu văd de ce aş evita o emisiune pe tema asta. Mai ales că publicul e foarte implicat sentimental în această tragedie şi e nerăbdător să afle cât mai multe. Foarte multă lume a iubit-o enorm pe Mădălina. Nu m-am opus nicio clipă să facem această emisiune, dimpotrivă, am considerat oportun să las oamenii să-şi limpezească ideile. S-au spus atâtea şi s-au adus acuzaţii grave, mie mi se pare potrivit, interesant şi etic să las drept la replică oricui ar avea ceva de explicat, de clarificat. Nu ştiu de ce unii au senzaţia că mă forţează cineva să fac un anumit lucru. Nu mă forţează nimeni să fac nimic, niciodată!

Crezi că s-a depăşit o anumită limită în tratarea de către media a acestui subiect?

Din principiu, nu contabilizez limitele altora, eu am grijă de limitele emisiunii mele. În ceea ce ne priveşte, eu cred că am tratat subiectul atât cât trebuia, aşa cum trebuia, şi vom continua să facem asta, dacă va fi nevoie. Ce fac toţi ceilalţi, de la alte televiziuni, e strict problema lor.

Care crezi ca este relevanţa difuzării înregistrării video cu Mădălina Manole care îşi ia rămas-bun prin gesturi în oglindă?

„Relevanţa" e doar afectivă, emoţională, de suflet. Nu are nicio altă implicaţie, nu va influenţa deciziile anchetatorilor. Relevanţa se raportează strict la interesul public, la menirea de a informa complet, corect, cu privire la un subiect de maximum impact.

„La ţară adunam fân şi grădinăream"

Scrie pe site-ul tu: "declar pe propria rspundere că m-am născut vesel." Ce fel de copil erai?

Eram foarte sociabil şi dacă m-am născut plin de voioşie, am rămas blocat pe poziţia asta. Stăteam mult printre oameni, mă băgam în seamă de câte ori aveam ocazia, nu eram niciodată liniştit sau fără reacţie...

Cum a fost copilaria ta?

Am copilărit la bunica din partea mamei, în Bălăneşti, Gorj, unde am stat până pe la 5 ani. După care am recidivat în fiecare vacanţă, căci pe-acolo îmi traversam verile. Dar când am crescut mergeam şi la bunicii din partea tatălui, la Stăneşti. Mergeam şi eu la adunat de fân, trebăluiam prin casă şi grădină, aveam bunăvoinţă.

De-a ce te jucai pe atunci?

Jucam în disperare „Ţară, Ţară, Vrem Ostaşi!", „Frunza", „Şotron", sau „Verde Stop". Pe vremea aia, copiii faceau foarte multă mişcare, iar eu nu faceam excepţie.

Care erau mâncărurile tale preferate?

Mâncam orice, n-am pus probleme din punctul asta de vedere. Nu eram copil scandalagiu la masă, savuram orice găteau ai mei, la noi acasă se găteşte demenţial. Vara ştiu ca mâncam multe vinete cu roşii.

Care erau raporturile tale cu mama, tata?

Eu am fost şi sunt mai degrabă prieten cu părinţii mei. Aşa am rămas până azi, am o relaţie foarte bună cu ai mei. Îmi amintesc că mama era mai didactică, îmi spunea să fiu ordonat, să vorbesc frumos, să nu fac gesturi stupide, adică mi-a asigurat educaţia elementară. Tata era la fel de convingător, doar că avea alt stil, mergea pe principiul „eu îţi spun o dată şi bine". Aveau autoritate fără să mă supună la vreo restricţie, e motivul pentru care îi respect şi îi iubesc atât de mult.

Ce ai moştenit de la părinţi?

De la mama mea am moştenit o formă de blândeţe care m-a ajutat să intru mai uşor în sufletul oamenilor. Dar am luat şi de la tata o anumită aplecare catre fermitate, acolo când situaţia o cere.

Ce îţi doreai să te faci când erai mic?

Voiam să mă fac aviator. Pe urmă am vrut şi eu să fiu doctor, cum vor toţi copiii. Cam de prin clasa a zecea însă, mi s-a dezvoltat gustul pentru radio, ascultam foarte multe emisiuni şi încercam să le refac mental, să le recompun. Apoi, uşor, am ajuns la pasiunea pentru televiziune...

Ai o amintire din vremurile acelea, pe care o evoci deseori?

Îmi amintesc de nopţile mele de licean, în care ascultam emisiuni la radio, apoi stingeam lumina şi rămâneam cu gândurile mele. Deja mă imaginam într-un studio şi concepeam emisiuni chipurile în direct, improvizam dialoguri, făceam scenarii, îmi imaginam invitaţii... Am amintiri foarte dragi din perioada aia, fiindcă a fost primul pas către ceea ce aveam să devin mai târziu.

Care a fost primul contact cu jurnalismul?

Când eram student, m-am angajat la un post de radio, iniţial pe un post la marketing. Însă când au constatat că eram mai bun pe partea editorială m-au făcut realizator de programe.

Curriculum Vitae

Cătălin Măruţă s-a născut la 21 ianuarie 1978 la Târgu-Jiu. Primul lui job în televiziune a fost la TV Super Nova. Apoi, în urma câştigării unui casting a început să prezinte emisiunea „Trupa DP 2", de la Televiziunea Română. În 2005 a prezentat „Trezeşte-te la Realitate cu Măruţă", la postul Realitatea TV, dar numai pentru câteva luni, întorcându-se iarăşi la TVR 2. A devenit cunoscut publicului pentru campania antiplayback în care a inclus interpreţii autohtoni. În toamna lui 2007 devine prezentator al emisiunii de divertisment „Happy Hour" de la Pro TV. A absolvit Facultatea de Drept, dar nu a profesat niciodată.