VIDEO Cântecele căpşunarilor

„Puşca şi cureaua lată“, „Mândră floare trandafir“ şi „Cu ce m-am ales în viaţă“ sunt piese care au devenit hituri mai întâi în diaspora, abia apoi în România. Românii răspândiţi în Europa îşi alină dorul de casă cu cântece de înstrăinare. Reveniţi în ţara natală, aduc cu ei şi hiturile din comunităţile lor, preluate apoi şi de cei de-acasă.

Deşi nevoile i-au împins să-şi părăsească ţara, cei plecaţi să câştige bani în străinătate, numiţi peiorativ „căpşunari", se regăsesc tot în muzica românească. În ultimii ani, folclorul sufletelor dezrădăcinate a prins viaţă şi în România, prin melodii ca „Mândră floare trandafir", „Puşca şi cureaua lată", „Cu ce m-am ales în viaţă", „Văd numai oameni necăjiţi". Iar cei care cântă aceste piese, Tinu Vereşezan, Mirela Petrean, Traian Ilea, respectiv Carmen Şerban au devenit adevăraţi idolii în diaspora românească.

Cântece inspirate din viaţă

„Cântecele de suflet, de înstrăinare, prind foarte bine în comunităţile româneşti. Când duci acolo un cântec de suflet, românii suspină şi îşi plâng soarta", povesteşte Elena Merişoreanu, una dintre artistele favorite ale comunităţilor de români din Europa. „Ultima oară am fost chemată în Italia, acum câteva luni. Alături de Gheor­ghe Turda, Ştefania Rareş, Elisabeta Turcu şi alţi interpreţi de folclor, am susţinut un spectacol pe un câmp, în faţa a peste două mii de români. Am rămas surprinsă câţi oameni au venit să ne asculte.

Tinu Vereşezan a avut succes în comunităţile româneşti cu piesa „Mândră floare trandafir“

Cântecele noastre sunt ca un balsam, iar românii le poartă cu ei peste tot, chiar şi când se întorc acasă", povesteşte artista. Inspirată de viaţa celor care au ales să-şi părăsească ţara, cântăreaţa le-a compus acestora o piesă, „Mătură, tată, ocolul": „Mătură, tată, ocolul/Că mâine-ţi vine feciorul/Scoate lacăta la poartă/Căci vine şi a ta fată/Cu doi copilaşi de mână/Născuţi în ţară străină/Deschide larg porţile/Să-ţi cunoşti ginerele".

Om de televiziune şi etnomuzicolog, Marioara Murărescu este oarecum uimită de felul cum a evoluat muzica populară odată cu plecarea românilor. „Dacă ar fi să generalizăm un pic şi să ne gândim la cei plecaţi de acasă, toţi şi-au schimbat atitudinea faţă de folclorul românesc în momentul în care au ajuns afară, chiar dacă nu erau mari consumatori sau chiar ocoleau canalele cu muzică populară. Departe de ţară, ei au ajuns să propună drept cadou un CD cu muzică populară, căci devine scump cântecul de acasă", spune Marioara Murărescu.

„Au plecat cu cântecul şi cu dorul de acasă, iar cântecele folclorice le-au devenit familiare şi le-au promovat. Este un fel de a păstra legătura cu tot ce au lăsat drag acasă. De-a lungul anilor, am avut de-a face cu oameni care au plecat în diverse timpuri. Am vorbit cu ei şi am încercat să-i cunosc. Poate ei acolo ştiu să păstreze mai bine melodiile de dor, adevăratul folclor. De exemplu, românii plecaţi în America prin anii '90, au impresionante fonoteci şi videoteci personale cu folclor românesc. Am rămas profund impresionată când am văzut că au întreaga colecţie a emisiunii «Tezaur folcloric»", adaugă aceasta.

„Vestul sălbatic"

Atunci când nu ascultă muzică populară, românii care au emigrat se distrează cu manele. „În fiecare săptămână, zeci de furgonete pleacă încărcate cu pachete din Spania spre România, dar aduc din ţară românilor pripăşiţi pe plaiuri iberice, pe lângă mâncare, ziare şi electrocasnice, sute de CD-uri şi DVD-uri cu manele", notează „El Mundo".

Chiar dacă muzica populară şi manelele sunt, de departe, genurile preferate ale „căpşunarilor", unii dintre ei, în special cei tineri, sunt deschişi şi către ale genuri. Un alt hit este piesa „Vestul sălbatic", a lui Puya, al cărei videoclip este realizat din imagini trimise de românii care au „cucerit" Vestul. „Românii au ajuns peste tot în lume: Dacia e pe străzile din Germania, auzi Inna la radio în Spania şi simţi fum de mici în Italia. Versurile mi-au venit pur şi simplu întâlnindu-i pe compatrioţii noştri plecaţi din ţară. Am aşteptat trei luni filmuleţele trimise de ei şi unele sunt chiar foarte reuşite", a declarat Puya. 

"Cei plecaţi de acasă şi-au schimbat atitudinea faţă de folclorul românesc în momentul în care au ajuns afară, chiar dacă înainte nu erau mari consumatori sau chiar ocoleau canalele cu muzică populară.''
Marioara Murărescu etno-muzicolog

"Cântecele noastre sunt ca un balsam, iar românii le poartă cu ei peste tot, chiar şi când se întorc acasă.''
Elena Merişoreanu interpretă de muzică populară