„Beatleşii electronici”, la Bucureşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Beatleşii electronici”,  la Bucureşti
„Beatleşii electronici”, la Bucureşti

Sala Palatului găzduieşte la 12 iunie concertul veteranilor de la Kraftwerk. Trupa este responsabilă pentru dezvoltarea pe care o cunoaşte muzica electronică în prezent.

Kraftwerk este poate cel mai bun exemplu al influenţei evidente pe care a avut-o o trupă de avangardă asupra muzicii şi în special a celei electronice. Multe stiluri actuale îşi au rădăcinile în combinaţia inovatoare şi armonică de ritmuri sintetice create de această formaţie în anii ‘70.

Trupa a fost înfiinţată de Florian Shneider şi Ralf Huttler, doi studenţi la conservatorul din Dusseldorf. Cei doi s-au desprins din trupa Organization, alături de care lansaseră un album. Pe lângă formula de bază, în trupă au fost cooptaţi de-a lungul timpului mai mulţi muzicieni. Folosindu-se de flaut, vioară electrică,orgă electronică şi sintetizatoare, Shneider şi Huttler au început să facă muzică.

Primele albume lansate sub numele Kraftwerk stau sub semnul experimentului şi al melancoliei şi sunt mult mai greu de digerat de publicul neavizat. După mulţi ani de la apariţia acestora, Schneider considera aceste materiale ca fiind „arheologie“. Odată cu lansarea celui de-al patrulea album, „Autobahn“, sunetul Kraftwerk se schimbă, devine mai disciplinat, mai ritmic şi dominat de partea electronică.

Piesa care dă numele albumului a devenit primul lor hit. Trupa începe să introducă versuri în piese, de obicei refrene scurte. Apariţiile live, în care trupa foloseşte bateriile sintetice şi instrumentele electronice de percuţie, instrumente inovative pentru acea perioadă, atrage atenţia publicului, care devine treptat interesat de experienţele­ propuse de Kraftwerk.

Succesul vine odată cu ritmul

Adevărata lovitură o dau în 1978 când lansează „The Man-Machine“, album de pe care fac parte cele mai cunoscute două melodii ale lor „The Robots“ şi „The Model“. Ultima dintre ele urcă până pe primul loc în topul single-urilor din Marea Britanie, poziţie pe care o păstreză timp de 21 de săptămâni. În cei peste 40 de ani de activitate, cei doi muzicieni au lansat împreună 14 albume de studio şi trei înregistrări live.

La sfârşitul anului trecut, Florian Schneider, unul dintre cei doi membri fondatori, a părăsit grupul. Printre artiştii care şi-au arătat aprecierea faţă de trupă se numără şi violonistul român Alexander Bălănescu. Acesta a realizat pe albumul „Possessed“, lansat împreună cu quartetul său, cinci cover-uri după cele mai cunoscute piese Kraftwerk.

Avangarda germană

Formaţia s-a născut în climatul muzical revoluţionar al anilor ’70. O mână de trupe de muzică experimentală din Germania încercau la sfârşitul anilor ’60 să dea o nouă identitate muzicii vest-germane, ca reacţie la dominaţia rock’n’roll-ului.

Această mişcare de avangardă era inspirată de rockul psihedelic şi experimentele electronice din muzica cultă din perioada de după cel de-al doilea război mondial. Reacţiile pozitive faţă de această muzică au venit în special din Marea Britanie, de unde provine şi termenul de krautrock, nume generic dat acestei mişcări.

Tangerine Dream, Neu!, Kraftwerk, Klaus Schultze sau Can sunt câteva exemple de trupe krautrock care au avut o influenţă notabilă asupra muzicii din anii ’80 până în prezent.

Vedete



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite