VIDEO Anton Pann, o muzică „altfel“

Un tânăr dirijor şi absolvent de Teologie a scos „din colb de cronici“ muzica veche şi a reconstituit parfumul unei epoci uitate. Studiind manuscrise rare - unele din colecţii, altele din mănăstiri - dirijorul Constantin Răileanu a reconstituit muzica de dinainte de 1889 şi a format grupul Anton Pann.

Anton Pann, formaţie vocal-instrumentală de muzică veche înfiinţată de Constantin Răileanu în 2004, interpretează o altfel de muzică: muzică bizantină, regăsită pe albumele „Zaharicale", „Kalofonika", „Unplugged 2007" şi „Colinde". „Bate-o Sfântu' de Lupoaie", „Inima mi-e plină", „Până când nu te iubeam" sunt câteva dintre melodiile ce se cântau la curţile domneşti dar şi în mahala, înainte de 1889, şi pe care grupul Anton Pann le interpretează astăzi în concerte. „La 1900, se făcuse o occidentalizare forţată, iar muzica orientală a fost dată la o parte", precizează managerul şi dirijorul grupului, Constantin Răileanu (33 de ani).

Cântă cu instrumente de epocă

„La primele noastre albume nu am avut instrumente de epocă originale şi am combinat vioară cu flaut şi oboi ca să obţinem o anumită culoare, violoncel cu flaut şi chitară ca să obţinem o altă culoare...

Cu ajutorul unui sponsor care a dorit să rămână anonim, ne-am putut permite instrumente de epocă ce au fost achiziţionate de la Istanbul, lăute, tambure - tamburul este un instrument despre care vorbeşte şi Dimitrie Cantemir în «Cartea muzicii» - instrumente de suflat, zurna, nai, caval, loud (lăută orientală - n.r.), fluiere şi cobze. Domnul respectiv a fost foarte implicat şi a venit la toate concertele noastre", a precizat managerul grupului.

Fascinat de sunetul vechi

Absolvent de Teologie şi dublu absolvent de Conservator (muzică bizantină şi dirijorat academic), în prezent doctorand în cadrul Universităţii de Muzică din Bucureşti, Răileanu a investit mult timp şi energie ca să-şi pună ideea în practică.

A fost dificil să găsească oameni care să-i împărtăşească visul, care să sacrifice timp şi energie „pentru că muzica veche este mult mai grea decât pare". A dat la Teologie „de dragul muzicii vechi în general şi al celei bizantine, în special".

„Am avut plăcerea şi onoarea ca în timpul facultăţii să-l cunosc pe stareţul Mânăstirii Plumbuita, arhimandritul Simeon Tatu, unul dintre cei mai buni cântăreţi de strană de la noi. Nu vorbim despre implicarea sa în politică, ci despre ceea ce reprezenta pe partea muzicală. Nu avea nicio greutate să interpreteze muzică după manuscrise de la 1800", îşi aminteşte Răileanu.

Pregătirea pentru cunoaşterea muzicii vechi este mult mai grea decât pentru cunoaşterea muzicii în general, pentru că presupune studierea unor limbaje muzicale care nu mai sunt utilizate astăzi sau sunt utilizate doar în anumite zone geografice.

„Încerc să arăt tuturor că, înainte de occidentalizarea forţată, cântăreţii noştri erau cântăreţi de strană iar Anton Pann a fost primul nostru mare teoretician muzical", explică Răileanul motivul pentru care a ales acest nume pentru formaţie.

România iese în lume cu Anton Pann

Cum caracterizează dirijorul muzica sa? „Una de nişă, care are priză la toate câtegoriile sociale, am observat în concerte. Pentru cunoscători, are şi un mesaj pe care nu îl simţi la prima vedere". Anton Pann este o formaţie solicitată la concerte şi festivaluri sau la un anume tip de evenimente, „noi nu facem cântări pentru ciubucuri" a ţinut să precizeze.

La jumătatea lunii iulie, grupul Anton Pann va fi prezent la Târgul de fete de pe Muntele Găina, apoi la Festivalul de Artă Medievală de la Sighişoara, în noiembrie la Istanbul iar în decembrie va participa la un proiect coordonat de Radiodifuziunea Română. „De Ziua Internaţională a Radiodifuziunii, se va înregistra o oră cu muzica noastră, care va fi transmisă în toată lumea", declară mândru Constantin Răileanu.