Un spital secular, focar de infectie pentru 33 de pacienti

Unitatea medico-sociala a fost autorizata, desi cainii din curte traiesc mai bine decat bolnavii

Spitalul de la Sculeni, cladit la 1900 pe un petic de pamant ajuns in ultimul veac granita cu Republica Moldova, era pana nu demult preventoriu de maladii grave, transformat apoi in maternitate, unitate de primire a urgentelor... rurale si, in vremurile noastre, unitate medico-sociala. Frigul, umezeala, saracia-lucie, dar mai ales mizeria intiparita adanc in peretii cladirilor darapanate nu au cum sa-i lecuiasca pe cei 33 de pacienti "eterni", cazati in Sectia Exterioara a Spitalului "Sfantul Spiridon" din Iasi. Spitalul a ajuns, de doua saptamani, prin protocol, sub tutela Consiliului Comunal Victoria. Edilii sunt convinsi ca aici sunt tratati cancerosii, sectia fiind de Oncologie, dar in spital sunt internate, inca de acum 6 sau chiar 7 ani, doar cazuri sociale, inainte ca preventoriul sa devina unitate medico-sociala. La Sculeni nu este spitalizat vreun canceros, ci ologi, cardiaci, bolnavi psihic, batrani imobilizati la pat etc. Peretii cladirii principale, constructie de patrimoniu, sunt imbibati cu apa pluviala. Mirosul pestilential din toalete inunda intregul mobil. De cum deschizi usa de la intrare, duhoarea provoaca senzatie de rau si irita ochii. Cand vin oaspeti, pe palier roiesc asistentele, coordonate de un singur medic. Pacientii au ordin sa sada in saloane, iar personalul auxiliar, in salopete jegoase, deretica mai ales in toalete. Rufaria de culoare pamantie sta pusa la uscat pe calorifere sau in curte, in pod, pe garduri, ori pe scheletul metalic al unei foste sere. Grupurile sanitare "stravechi", cu vase turcesti, se infunda adesea, iar fecalele ajung intr-o fosa care nu este etanseizata. In plus, pana acum cateva saptamani, dejectiile erau vidanjate de o autospeciala de la Spitalul "Sfantul Spiridon", dar intre timp spitalul are alt stapan, iar fosa sta sa deverseze. Angajatii spun ca atunci cand fosa se umple, materiile fecale se scot cu galeata si se arunca pe cele 2 ha de pamant ale spitalului. Saloanele inalte de 6 metri, cu cate sase paturi, pot fi incalzite cu greu de instalatia termica, adaptata de la lemn la gaz. Mirosul apasator persista si in curte. Toate pavilioanele, cu exceptia celui central si a bucatariei, sunt paraginite. Unele pastreaza temelia si bucati din peretii de rezistenta sau din acoperis. Cainii - bine hraniti - roiesc mai ales in preajma bucatariei. "Recuzita" bucatariei consta intr-un frigider Fram nefunctional, butoaie goale, un dulap cu paine, o buturuga cu sare grunjoasa pe care se taie carnea, masina de gatit cu multe oale inecate in aburi, cateva mese si scaune demodate, din fier. Femeile spala lenjeria manual, doar cu apa rece din fantana, singura sursa de apa a spitalului. Ele se plang ca pacientilor in etate li se schimba lenjeria chiar si de trei ori pe zi. Centrala termica si cea electrica nu mai suporta improvizatii. La capitolul medicamente sau materiale sanitare criza este perpetua. In ciuda conditiilor insalubre si a neregulilor, Inspectoratul de Stat pentru Sanatate a eliberat autorizatie de functionare pentru pavilionul din Sculeni. Acelasi inspectorat a sanctionat medicul si cei 4 asistenti cu retineri din leafa (intre 3 si 5 milioane lei) deoarece "starea de igiena nu era dintre cele mai fericite", dupa cum a spus Stefan Georgescu, directorul Directiei de Sanatate Publica Iasi. Viceprimarul din Victoria, Gheorghe Zaharia, spune ca 3 miliarde lei sunt numai pentru cheltuielile curente. Alte 10 miliarde sunt necesare pentru refacerea pavilionului central. Personalul nu a primit leafa din ianuarie, iar cele 300 milioane lei alocate din bugetul local abia au ajuns pentru buteliile de gaz, curent electric, telefoane si alimente. La Spitalul Sculeni, "doar apa este de calitate", se vaita viceprimarul Zaharia. Directorul DSP, medicul Georgescu, spune: "Exista 3 surse de finantare: serviciile medicale si salariile de la CAS prin contract, personalul auxiliar si utilitatile de la autoritatile locale, iar renovarea cladirilor prin Ministerul Muncii. CAS a oferit bani pentru capitolul sanitar, stim ca Ministerul Muncii are bani pentru refacerea cladirilor, iar Consiliul Comunal trebuie sa se descurce".