Cum scapă ieftin medicii iresponsabili

Victimele cazurilor de malpraxis trebuie să scoată din buzunar între 1.000 şi 4.000 de lei pentru expertiză. De la începutul acestui an, la Comisia de Malpraxis a Autorităţii de Sănătate

Victimele cazurilor de malpraxis trebuie să scoată din buzunar între 1.000 şi 4.000 de lei pentru expertiză.

De la începutul acestui an, la Comisia de Malpraxis a Autorităţii de Sănătate Publică Bucureşti au fost depuse 18 plângeri. Niciuna nu a fost soluţionată. Motivul? Pacienţii nu şi-au dat acceptul scris pentru plata expertizelor medicale. Până acum, numai doi medici şi-au pierdut dreptul la liberă practică. Primul pentru că a secţionat penisul unui pacient, iar al doilea pentru abateri grave soldate cu moartea pacientului.

Două operaţii pentru aceeaşi boală, în doar patru luni. Suferindă de o afecţiune a coloanei vertebrale, o femeie de 54 de ani, din Capitală, a trecut prin spaime de nedescris, la unul dintre cele mai prestigioase spitale de urgenţă bucureştene. Într-o reclamaţie depusă în această lună la Colegiul Medicilor din Bucureşti, femeia susţine că a fost nevoită să apeleze la un al doilea chirurg pentru a <> o intervenţie chirurgicală eşuată şi tratată cu superficialitate de primul medic.

Imediat după externarea care a avut loc în 24 de ore de la operaţie, pacienta a început să se simtă rău. "Durerile persistente de după operaţie m-au determinat să mă prezint din nou la medicul care m-a operat. El mi-a spus că operaţia arată bine: <> ", ne-a povestit fosta pacientă.

A cerut o a doua opinie

Chinuită de dureri, femeia nu s-a resemnat şi a apelat la un alt medic, din cadrul aceluiaşi spital, care a operat-o cu succes. Convinsă că primul doctor este vinovat de malpraxis, femeia a depus o plângere şi la Comisia de Malpraxis din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică. Aici a aflat cu stupoare că trebuie să scoată din buzunar între 1.000 şi 4.000 de lei pentru plata unui expert desemnat de Comisie, pentru a stabili dacă a fost sau nu malpraxis.

"Mi se pare abuziv faptul că trebuie să plătesc această taxă fabuloasă pentru a dovedi o nedreptate. Banii primiţi pe concediul medical s-au dus pe medicamente şi pe terapii de recuperare", spune femeia.
Dr. Alexandru Buzamet, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Asiguraţilor şi Pacienţilor din Asigurările Sociale de Sănătate spune că aceste onorarii reprezintă o barieră în calea obţinerii despăgubirilor. "Cei mai mulţi pacienţi renunţă la plângeri tocmai din cauza taxelor pe care le au de plătit.

Consider că legea a fost făcută pentru a asigura profituri imense firmelor care încasează asigurările de malpraxis. Ce teamă are un medic care nu este profesionist, din moment ce victimele nu-şi pot permite serviciile de expertiză?", ne-a declarat medicul.

Pedepsele pentru medici sunt numai patru - mustrare, avertisment, vot de blam şi suspendarea calităţii de membru al Colegiului, ceea ce echivalează cu retragerea dreptului de liberă practică - şi se aplică în funcţie de conjunctura în care s-au desfăşurat faptele.

"Pentru despăgubiri, pacientul trebuie să se adreseze Comisiei de Malpraxis din cadrul autorităţilor de sănătate publică, ne-a spus dr. Gheorghe Borcean, vicepreşedintele pe probleme de jurisdicţie profesională din Colegiul Medicilor din România (CMR).

CMR, instituţie care deja are zece ani de vechime în domeniu, nu deţine o evidenţă a medicilor care au greşit faţă de pacienţi şi nici nu are o bază de date cu plângerile pacienţilor, existente la nivel naţional. Potrivit dr. Borcean, la CMR ajung numai dosarele în care se contestă o decizie luată la nivelul colegiilor judeţene, evidenţa reclamaţiilor fiind ţinută de fiecare colegiu medical teritorial.

Dr. Beatrice Ioan, preşedintele Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul CMR, ne-a spus că în afară de dr. Naum Ciomu, căruia i s-a interzis practicarea meseriei de medic după ce i-a secţionat penisul unui pacient în 2004, într-un singur caz s-a mai dispus retragerea dreptului de liberă practică a unui medic, ca urmare a unor abateri foarte grave, soldate cu moartea unui pacient.

Dosare clasate din lipsa banilor

La Comisia de Malpraxis din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică din Bucureşti există o evidenţă a sesizărilor depuse de la începutul anului, însă în niciun caz din cele 18 reclamate nu au fost finalizate cercetările. Plângerile, care se referă la erori de diagnostic, întârzieri în aplicarea anumitor proceduri terapeutice sau aplicare a unor proceduri terapeutice neadecvate, ar fi trebuit soluţionate, potrivit legii, în maximum trei luni de la data sesizării.

Autorităţile spun că nu există dosare soluţionate, ci numai dosare clasate, deoarece reclamanţii fie omit să ataşeze toate documentele medicale solicitate, fie nu-şi dau acceptul în scris pentru plata expertizei medicale.

Dacă prin actul medical s-au produs vătămări de orice tip, există posibilitatea adresării la instanţa civilă sau penală, taxa de timbru fiind proporţională cu valoarea daunelor cerute. În cazul unor fapte grave, nu se mai impune plata taxei de timbru
Ana-Maria Mihălcescu,
avocat

Tarifele pentru expertize medicale

Asistenţi medicali şi moaşe: 700 - 800 lei
Farmacişti: 1.000 - 2.000 lei
Medic specialist: 1.000 - 2.000 lei
Medic primar: 1.500 - 3.000 lei
Şef lucrări: 1.500 - 3.000 lei
Conferenţiar: 2.000 - 4.000 lei
Profesor: 2.000 - 4.000 lei