Când sunt necesare scuzele?

Se spune că a greşi este omeneşte... Dar cum rămâne cu recunoaşterea greşelii? Dincolo de orgoliile personale, fiecare dintre noi trebuie să ştie când şi cum să ceară iertare.

Gest profund creştin, iertarea este şi una dintre cheile comunicării eficiente. Totuşi, de ce ne este greu să spunem un sincer „îmi pare rău”? Cei mai mulţi dintre noi consideră, probabil, că se înjosesc atunci când  trebuie să-şi ceară scuze după ce vorbele sau acţiunile lor au ofensat sau au produs suferinţă semenilor.

Cu cât sunt mai îndepărtate persoanele faţă de care am greşit, cu atât scuzele par să se transforme în cuvinte impersonale: în magazin, în mijloacele de transport în comun. Pe de altă parte, cu cât persoanele faţă de care am greşit sunt mai apropiate sufleteşte de noi (părinţi, soţ/soţie, copii), cu atât scuzele ar trebui să fie mai profunde şi mai sincere: ele pot restabili o relaţie şi pot obloji răni. Iată câteva sfaturi care te-ar putea ajuta să repari o greşeală.

Fii sincer! Este absolut necesar să dai dovadă de sinceritate şi să îţi asumi în totalitate responsabilitatea vorbelor şi acţiunilor tale. Dacă o vei face numai din politeţe sau din obligaţie, s-ar putea să nu obţii efectul pe care îl urmăreşti. Alege un loc retras şi priveşte direct în ochii celui cu care vorbeşti. Însă, dacă ofensele au fost aduse de faţă cu alte persoane, de pildă, la serviciu, este bine să îţi prezinţi scuzele în acelaşi context. 

Nu-ţi căuta scuze! În orice situaţie, este bine să începi cu mărturisirea regretului că nu ai vrut să lezezi sentimentele interlocutorului. Nu îţi prezenta scuze cu ajutorul altor scuze, nu da vina pe altcineva sau pe altceva şi nu căuta circumstanţe atenuante pentru faptele tale. Uneori, acestea nu te pun într-o lumină mai bună, dimpotrivă.

Alege momentul potrivit!

De cele mai multe ori, este indicat să ceri scuze imediat, alteori, nu. Se poate întâmpla, de exemplu, să jigneşti în timpul unei discuţii tensionate, iar insultele tale să îl ofenseze prea tare pe interlocutor. În acest caz, ar fi bine să aştepţi mai întâi ca persoana să se calmeze. În general, cu cât ceri iertare mai repede, cu atât impoliteţea ta va fi percepută drept o greşeală neintenţionată, şi nu drept o trăsătură de caracter. Oricare ar fi situaţia sau contextul în care s-a produs, nu lăsa greşeala să treacă de la sine, fără a-ţi prezenta scuzele de rigoare.

Fii înţelegător! În unele situaţii, persoana ofensată nu vrea să îţi asculte punctul de vedere, fie pentru că s-a simţit profund lezată, fie pentru că are o personalitate ceva mai dificilă. În acest context, se cuvine să dai dovadă de înţelegere şi să îi spui că laşi deschisă mereu... poarta împăcării!

Dacă persoana nu vrea să te vadă deloc, în nicio condiţie, îi poţi scrie o scrisoare. Aceasta este însă o soluţie de criză, căci nu este recomandat să ceri iertare prin intermediul unor bileţele sau pe e-mail, pentru că rişti să nu fii convingător.

Exprimă-ţi aprecierea! Cu cât persoana faţă de care ai greşit îţi este mai apropiată (de exemplu, din familie), spune-i cât de mult contează pentru tine şi că nu vrei ca relaţia voastră să aibă de suferit din cauza unor vorbe neintenţionate.
De asemenea, ai răbdare: dacă scuzele ţi-au fost acceptate, acest lucru nu înseamnă întotdeauna că ţi s-au iertat vorbele sau acţiunile. Uneori, este nevoie să mai treacă puţin timp pentru a-ţi recâştiga capitalul de încredere.

Ce să nu spui când îţi prezinţi scuze

-„Îmi pare rău, dar...”
-„Regret că asta simţi.”
-„Îmi pare rău că te simţi jignit(ă).”
-„Nu înţeleg de ce te-ai supărat atât de tare.”
-„Nu este vina mea că te-ai supărat.”

Specialistul nostru

Lena Rusti, psiholog psihoterapeut Mentarex Consult

În momentul în care greşim, se poate întâmpla ca greşeala noastră sa aibă consecinţe asupra unor persoane din jurul nostru sau să ducă la lucruri care sunt sinonime cu lipsa de respect faţă de cei din jur. Întrucât noi suntem cei care au generat acest lucru, este un gest cât se poate de firesc să ne asumăm responsabilitatea nu numai pentru faptele sau deciziile noastre, ci şi pentru consecinţele lor. Şi cu cât consecinţele se revarsă asupra altor persoane, cu atât suntem mai datori să cerem scuze. Este important să dăm dovadă de demnitate, nu doar faţă de noi, ci şi faţă de cei cărora le-am greşit.