Stresul ne alterează ADN-ul

Faptul că stresul produce o serie de tulburări în organism e bine cunoscut, însă o echipă de cercetători de la Universitatea din California a descoperit că stresul prelungit modifică

Faptul că stresul produce o serie de tulburări în organism e bine cunoscut, însă o echipă de cercetători de la Universitatea din California a descoperit că stresul prelungit modifică structura cromozomilor.

Cu alte cuvinte, stresul îmbolnăveşte, îmbătrâneşte şi grăbeşte moartea organismului, deoarece modifică ceasul biologic al celulelor.

Dr. Epel şi echipa sa au descoperit că oamenii care sunt supuşi unui stres continuu au modificări ale structurii cromozomilor, şi anume la nivelul telomerilor.

Aceştia sunt porţiuni situate la extremitatea cromozomilor, cu rol în mecanismul de înmulţire a celulei. Specialiştii au descoperit că, pe măsură ce oamenii sunt mai stresaţi, lungimea telomerilor scade.

Cercetătorii au evaluat nivelul de stres al fiecărei persoane studiate, pe baza unui chestionar, şi au comparat apoi lungimea telomerilor, prin analize de sânge.

În urma comparării lungimii telomerilor, specialiştii au descoperit că cei mai stresaţi oameni au telomerii cei mai scurţi. Spre deosebire de subiecţii relaxaţi - care au o lungime a telomerilor de aproximativ 3660 de unităţi -, lungimea telomerilor celor stresaţi este de aproximativ 3110 unităţi.

Analizele vor arăta "capătul firului"

Specialiştii în genetică susţin că, în medie, lungimea telomerilor scade cu 31 până la 63 de unităţi în fiecare an de viaţă. Astfel, dr. Epel arată că, pentru cei stresaţi, îmbătrânirea celulelor din organism este accelerată cu 9 până la 17 ani, ceea ce duce la moarte prematură provocată de infecţii sau boli cardiovasculare. Studiile anterioare au demonstrat legătura dintre telomeri şi boli sau durata vieţii, arată revista "The Lancet".

Aceste structuri devin progresiv mai scurte de fiecare dată când celula se divide, şi se bănuia că această scurtare este una dintre caracteristicile critice pentru îmbolnăvire şi îmbătrânire. Un studiu a arătat că persoanele cu probleme cardiace au telomeri mai scurţi, în timp ce alt studiu a aratat că lungimea telomerului poate prezice moartea.

În timp ce alte studii făcute în paralel au indicat că lungimea telomerului - şi durata de viaţă - se moşteneşte, este neclar deocamdată cum aceasta se transmite de la o generaţie la următoarea.

Pe de altă parte, un simplu test de sânge ne va putea spune, în viitor, cât de mult vom trăi, informa recent BBC, citând un studiu realizat de cercetătorii americani de la Universitatea din Utah.

Procesul de îmbătrânire este guvernat de telomeri - structurile minuscule aflate la terminaţiile cromozomilor. De fiecare dată când celulele se divid, telomerii devin din ce în ce mai mici, ajungând până la un punct în care diviziunea celulei nu mai este posibilă. Specialiştii universităţii americane au ajuns la concluzia că dimensiunile telomerilor pot indica destul de bine dacă o persoană mai are de trăit 15 ani sau mai mult după ce ajunge la vârsta de 60 de ani.

La studiul condus de dr. Richard Cawthon au participat 143 de persoane cu vârste de peste 60 de ani. Oamenii cu telomeri scurţi prezintă un risc foarte mare de a dezvolta diverse boli provocate de îmbătrânire şi un risc dublu de a deceda în următorii 15 ani din cauza unei probleme cardiace sau din cauza unei infecţii respiratorii (pneumonie, spre exemplu) faţă de cei care au telomeri mai lungi.

"Acesta este primul studiu care arată că lungimea telomerilor poate determina cât de mult mai are de trăit o persoană. Dacă studiile ulterioare vor demonstra acelaşi lucru, este posibil ca în viitor să mărim durata de viaţă folosind mijloace medicale care să menţină lungimea acestor telomeri", a declarat dr. Cawthon.

Cum sunt alcătuiţi ADN-ul şi cromozomii

ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) este o moleculă prezentă în fiecare celulă a organismului nostru. ADN-ul conţine toată informaţia genetică necesară pentru a face organismele vii să funcţioneze. ADN-ul este conţinut în nucleul ("miezul") fiecărei celule, într-o structură bine sudată, numită cromozom. Toate informaţiile necesare bunei funcţionări a celulelor sunt transmise cu ajutorul codului genetic.

Acesta utilizează patru compuşi (nucleotide) a căror combinare duce la o incredibil de mare diversificare a informaţiei. Nucleotidele sunt citozina, guanina, timina şi adenina, înşiruite ca nişte mărgele pe un fir de aţă ce poartă numele de lanţ ADN.

Lanţul de ADN este în strânsă legătură cu un al doilea lanţ cu care alcătuieşte faimosul dublu-helix (două spirale).

Această dublă spirală formează un cromozom. Fiecare specie de vieţuitoare are un număr specific de cromozomi, la om acesta fiind de 46. Dintre aceştia, 44 poartă informaţii legate de partea somatică a organismului (trăsături fizice, enzime, proteine reglatoare etc.) şi 2 cromozomi care stochează informaţii legate de sex, cromozomii X şi Y.