Hrană pentru memorie

Când memoria începe să "dea rateuri", unii se gândesc la tratamente sofisticate. Un studiu apărut în "The American Journal of Clinical Nutrition" demonstrează că memoria poate fi

Când memoria începe să "dea rateuri", unii se gândesc la tratamente sofisticate. Un studiu apărut în "The American Journal of Clinical Nutrition" demonstrează că memoria poate fi îmbunătăţită prin consumul unor alimente cu conţinut energetic crescut.

Studiul american arată că nu numai alimentele cu conţinut crescut de glucoză pot îmbunătăţi performanţele creierului, ci şi alimentele care conţin o sursă crescută de energie, indiferent dacă este vorba de glucide, lipide sau proteine.

Testele efectuate de specialişti au evaluat funcţionarea mai multor funcţii cerebrale: memoria de scurtă şi lungă durată, atenţia şi capacitatea de analiză a unor date şi noţiuni stocate deja în memorie.
Studiul a cuprins atât bărbaţi, cât şi femei, de vârste diferite.

Lotul supus testelor a fost împărţit în două: jumătate dintre cei testaţi au primit băuturi energizante, iar cealaltă jumătate, băuturi cu un conţinut caloric scăzut. S-a descoperit astfel că, la persoanele care au consumat băuturi cu conţinut caloric mare, ameliorarea performanţelor cerebrale şi a capacităţii de memorare a apărut după un interval de 15-60 de minute.

Această ameliorare a fost probată cu ajutorul unor teste de memorie standardizate. S-a constatat că nu numai glucidele măresc puterea de memorare a creierului: lipidele şi proteinele au acelaşi efect. Nutriţioniştii au descoperit o serie de alimente, suplimente nutritive, vitamine şi oligoelemente care pot "reîntineri" memoria "vlăguită" de un regim de viaţă inadecvat.

Alături de antrenamentul regulat al memoriei - care întreţine circuitele neuronale -, alimentaţia joacă la rândul ei un rol extrem de important în buna funcţionare a "circuitelor" de memorare ale creierului.

Printre acestea se numără vitamina B9 (acidul folic) - care se găseşte mai ales în legumele verzi (varză, salată, spanac), acizii graşi cu lanţ lung, de tip Omega 3 - care se găsesc mai ales în uleiul de peşte şi substanţele de tipul colinei, fosfatidilcolinei sau lecitinei.

Micul dejun, lecitina copiilor

Şi în cazul copiilor alimentaţia joacă un rol extrem de important în reglarea mecanismelor memoriei. Astfel, copiii care renunţă la micul dejun în favoarea dulciurilor au un timp psihic de reacţie echivalent cu cel al unor pensionari, spun cercetatorii britanici, citaţi de BBC online, sugerând că performanţele lor şcolare sunt influenţate de alimentaţia în acel moment al zilei.

Experimentele de la Universitatea Reading, publicate de revista "Apettite", au demonstrat că elevii cu vârste cuprinse între 9 şi 16 ani au avut rezultate mai bune la sarcinile care le-au solicitat intelectul dacă au consumat un mic dejun tradiţional.

Cei care au făcut testul la câteva ore după un mic dejun compus din băuturi carbogazoase şi ciocolată au reacţionat cu încetineala unui bătrân de 70 de ani.

Micul dejun format din cereale şi pâine prăjită conţine carbohidraţi complecşi, în vreme ce gustările conţin carbohidraţi simpli, de tipul zaharurilor. În prima fază, acestea dau energie, dar energia dată de carbohidraţii complecşi se eliberează de-a lungul unei perioade mai lungi de timp.

Cercetătoarea Claire Pincock, care a realizat studiul la Universitatea Reading, a explicat: "Funcţiile cognitive ale fiecăruia dintre noi se înscriu într-o curbă descendentă în cursul dimineţii. Rata declinului acestora la copiii care au mâncat un mic dejun bogat în carbohidraţi complecşi (cereale integrale, legume, orez) este de două ori mai mică decât în cazul copiilor care au consumat produse ce conţin doar carbohidraţi simpli".