Eşti obsedat de curăţenie?

Cum reacţionezi când, după ce ai făcut curăţenie, observi că pe mobilă s-a aşternut iar puţin praf? Mergi mai departe sau fugi disperat la debara şi te întorci din nou înarmat cu aspirator, cârpe de praf şi cu ustensile de curăţat?

Dacă răspunsul tău a corespuns celei de-a doua variante, adică te reapuci de dat cu aspiratorul chiar dacă de-abia ai terminat, este posibil ca nevoia ta de curăţenie să fi devenit deja obsesie.

În cazul în care, pe lângă asta, te speli pe mâini de 40 de ori pe zi şi-ţi rearanjezi în fiecare seară, înainte de culcare, hainele în dulap, este cazul să te adresezi unui specialist.

Neliniştea, manifestare a tulburării

Sunt perioade când ești atât de ocupat cu serviciul, încât poate să treacă o săptămână fără să ai timp să faci curat aşa cum ţi-ai dori. Este normal să nu te simţi în largul tău şi să aştepţi cu nerăbdare să fie totul „lună”, spun specialiştii.

Însă obsesia pentru curăţenie se manifestă prin transformarea nerăbdării într-o stare permanentă de nelinişte, de anxietate şi de irascibilitate. Unele persoane ajung chiar să nu se mai poată odihni din cauza „mizeriei” şi, de aceea, se apucă de curățenie la ore târzii în noapte.

Teama de germeni devine iraţională

Cel mai adesea, obsesia pentru curăţenie apare pe fondul unei tulburări psihice, cunoscută sub numele de tulburare obsesiv-compulsivă. Statisticile arată că între doi şi patru la sută din populaţie are această tulburare, care nu se manifestă doar prin obsesia pentru curăţenie, ci şi pentru ordine, perfecţiune sau pentru păstrarea obiectelor fără valoare.

În cazul celor obsedaţi de curăţenie, cea mai importantă cauză a acestei tulburări o reprezintă frica de microbi.

În acest caz, persoana care suferă de sindromul obsesiv-compulsiv se teme pentru propria sănătate, dar şi pentru a celor apropiaţi, și, prin urmare, se spală pe mâini de foarte multe ori, curăță totul cu dezinfectant, chiar și de mai multe ori pe zi, de frica înmulţirii microbilor. În minte îi vor veni imagini cu microbii care au rămas acolo și ar urma să provoace o altă infecție.

Persoanele care au o obsesie patologică pentru curăţenie îşi imaginează în permanenţă microbi pe suprafeţele cu care intră în contact.

Prevalenţă

Femeile sunt de două ori mai afectate de sindromul obsesiv-compulsiv decât bărbaţii.

Cum recunoști tulburarea

O persoană cu sindromul obsesiv-compulsiv este foarte ușor de identificat, deoarece are o serie de trăsături foarte puternice:

- nevroză – în situații periculoase, devine extrem de anxioasă;
- impulsivitate – are tendința să se angajeze în activități cu rezultate imediate;
- simț exagerat al responsabilității pentru propriile acțiuni;
- indecizie – are nevoie de foarte mult timp pentru a putea lua o decizie;
- perfecționism – nevoia de a face totul bine, cu orice preț.

Medicamentele și psihoterapia sunt necesare

Tratamentul sindromului obsesiv-compulsiv constă în combinarea medicamentelor antidepresive și psihoterapiei.

Terapia are drept scop ignorarea stării de neliniște provocate de nevoia imperioasă de a face curat.

Explicaţii ştiinţifice

În urma investigaţiilor de imagistică medicală (RMN), cercetătorii au observat că activitatea cerebrală a persoanelor obsedate de curăţenie este mai intensă decât în cazul celor sănătoase.

Componenta genetică este importantă, aproximativ o jumătate din copiii ai căror părinţi sunt obsedaţi de curăţenie moştenind această tulburare.

Specialistul nostru

Lena Rusti

psiholog psihoterapeut Mentarex Consult

 Fiecare persoană îşi dezvoltă propriile nevoi de curăţenie. Aceasta devine însă o tulburare în momentul în care persoana este dominată de gânduri legate de curăţenie în cea mai mare parte a zilei, nu are alte activităţi, pentru că este blocată în ritualurile sale de curăţenie.

Acest lucru interferează semnificativ cu calitatea vieţii sale şi îi produce un disconfort semnificativ. În plus, persoanele din jur sunt la rândul lor influenţate de comportamentul persoanei obsedate de curăţenie şi resimt şi ele acest disconfort.