Aliaţii împotriva frigului

Cum "iarna nu-i ca vara", organismul trebuie să facă faţă frigului, dar şi unor diferenţe mari de temperatură. Spre dezamagirea fanilor lui Bachus, alcoolul nu este deloc indicat pentru a

Cum "iarna nu-i ca vara", organismul trebuie să facă faţă frigului, dar şi unor diferenţe mari de temperatură. Spre dezamagirea fanilor lui Bachus, alcoolul nu este deloc indicat pentru a rezista mai bine la frig. În schimb, medicii ne-au dat câteva sfaturi despre cum putem îndura mai uşor "cancerul" iernii.

Frigul afectează mai ales mâinile, picioarele, nasul şi urechile. "În consecinţă, extremităţile trebuie foarte bine protejate. În picioare trebuie să purtaţi cizme cât mai comode," explică dr. George Dumitraşcu, medic specialist în medicină de urgenţă la Spitalul Militar din Sibiu. "Dacă încălţămintea este prea strâmtă, circulaţia sângelui în zona respectivă este îngreunată şi apare riscul unei degerături.

De asemenea, când este foarte frig, în mâini este bine să purtaţi de preferinţă mănuşi cu un singur deget, deoarece dacă degetele mâinii stau împreună, îşi conservă mai bine căldura şi astfel scade riscul degerăturilor", spune specialistul.

O altă zonă prin care organismul pierde căldură este capul. 30% din căldura organismului se pierde la nivelul capului şi gâtului, de aceea (mai ales în caz de vânt puternic) sunt indicate gluga, căciula şi fularul. Dr. Dumitraşcu explică şi de ce în zilele geroase este indicat să purtăm mai multe straturi de haine: deoarece aerul dintre acestea este un bun izolator termic.

Pe de altă parte, medicul demontează complet legenda conform căreia alcoolul este cel mai bun "calorifer" pe timp de iarnă. "Din contră, alcoolul favorizează apariţia degerăturilor, deoarece vasodilataţia care se produce după consumarea alcoolului determină pierderea căldurii mult mai repede!", ne-a declarat dr. Dumitraşcu. Tocmai de aceea el ne sfătuieşte să bem orice băutură caldă, nealcoolică (ceai, lapte, ciocolată caldă). De asemenea, alimentaţia trebuie să includă multe legume şi fructe sub formă de sucuri şi salate.

Frigul creşte sensibilitatea pielii

În cazul alimentelor gătite, acestea trebuie consumate mai mult fierte sau coapte, şi mai puţin prăjite, deoarece prăjelile conţin o serie de toxine care scad rezistenţa pielii la agresiunea frigului. În perioadele geroase, cei mai afectaţi sunt bolnavii de diverse forme de reumatism, lupus, boli de sânge precum leucemiile, bolnavii cardiaci - expuşi unui risc crescut de hipertensiune şi infarct.

Aceştia din urmă ar trebui să evite să iasă afară în periodele geroase, iar dacă nu au încotro, ar fi bine să ia o pastilă de nitroglicerină înainte de a ieşi din casă. Stresul, oboseala sau drogurile scad de asemenea rezistenţa la frig.

Specialist în dermatologie dr. Mihaela Leventer ne desluşeşte mecanismele care afectează pielea în timpul iernii.

Medicul spune că anumite persoane sunt predispuse să aibă complicaţii din cauza frigului. "În sânge există o proteină care la frig poate să coaguleze în sistemul circulator la temperaturi mai mici de plus patru grade Celsius. Persoanele care au această proteină au mânile reci şi vinete, iar coagularea proteinei poate produce şi leziuni la nivelul pielii", explică dr. Leventer. În timpul iernii este bine să vă protejaţi faţa şi mâinile de uscăciune cu diverse creme, a căror compoziţie să fie mai grasă.

Gerul şi vântul pot afecta destul de grav şi ochii, ducând la apariţia unor afecţiuni oftalmologice destul de severe, avertizează dr. Radu Burcin, specialist în oftalmologie. Conjunctiva şi episclera sunt două structuri ale ochiului care au o sensibilitate crescută la frig, explică medicul.

"În urma dilatării vaselor conjunctivale, ochii se înroşesc şi apare o jenă uşoară. Temperaturile scăzute pot produce lăcrimare reflexă datorită stimulării receptorilor pentru rece de la nivelul conjunctivei şi corneei", explică dr. Burcin. Mai sunt şi alte situaţii în care frigul poate fi de vină: spre exemplu, durerea facială - manifestată sub formă de atacuri paroxistice ("junghiuri") care persistă doar câteva secunde, dar cu intensitate mare, arată dr. Burcin.