Adevărat şi fals despre memorie
0
Păstrarea memoriei la parametri optimi cât mai mult timp a devenit un subiect de interes pentru mulţi oameni de ştiinţă. De aceea, şi informaţiile despre lucrurile care o afectează sunt foarte variate şi, uneori, chiar contradictorii.
«Memoria se deteriorează odată cu trecerea timpului»
Adevărat. Procesul natural de îmbătrânire presupune şi o deteriorare a celulelor nervoase de la nivelul creierului şi, implicit, a memoriei. Aceasta este concluzia mai multor studii în cadrul cărora specialiştii au testat capacităţile cognitive ale persoanelor de peste 60 de ani. Însă acestea se manifestă în special prin incapacitatea vârstnicilor de a învăţa lucruri noi. În schimb, memoria pe termen lung nu le este afectată de acest proces natural de reducere a capacităţilor cognitive.
«E normal să uităm lucruri mai puţin importante»
Parţial adevărat. Într-adevăr, e normal să mai rătăceşti lucrurile prin casă. E normal chiar să uiţi lucrurile mai puţin importante pe care le-ai făcut cu o zi în urmă. Asta pentru că procesul natural de deteriorare a creierului, care survine pe măsură ce înaintăm în vârstă, începe din zona hipocampusului, responsabilă cu memoria pe termen scurt. Dar dacă pierderile de memorie sunt frecvente, uităm evenimente importante şi ajungem să ne rătăcim pe drumuri cunoscute e cazul să consultăm un neurolog.
«Persoanele supraponderale şi obeze uită mai mult»
Adevărat. Cercetătorii de la Universitatea New Saint Louis din SUA au descoperit că leptina, un hormon ce are rolul de a induce senzaţia de saţietate, nu îşi mai face efectul în cazul persoanelor supraponderale şi obeze. Potrivit specialiştilor, în cazul acestora, hormonul ajunge cu întârziere la creier. Iar atunci când ajunge la creier, leptina afectează exact acele zone care sunt responsabile cu memoria şi cu învăţarea. De aceea, cei care au probleme cu greutatea sunt mai predispuşi la boala Alzheimer decât cei normoponderali.
«Tulburările memoriei s-ar rezolva cu neuroni artificiali»
Adevărat. Stresul, factorii de mediu, consumul de alcool şi de droguri distrug celulele nervoase. Însă, în viitor, acestea ar putea fi înlocuite cu unele artificiale, create de oamenii de ştiinţă de la Institutul Karolinska din Suedia. Celulele nervoase artificiale sunt, de fapt, bucăţi minuscule de plastic, capabile să transmită mesaje electrice către creier, asemenea celulelor nervoase.
Dispozitivele, numite de cercetători „electrozi de transmisie”, au şi capacitatea de a elibera neurotransmiţători, substanţe chimice care fac conexiunile între celulele nervoase. Iar studii anterioare au demonstrat că neurotransmiţătorii sunt esenţiali pentru păstrarea vie a memoriei. Dacă nivelul acestora la nivelul creierului scade, atunci sinapsele nu mai au loc aşa cum ar trebui şi, prin urmare, capacităţile cognitive se deteriorează.
«Alcoolul e bun pentru creier»
Fals. Băuturile alcoolice favorizează declinul prematur al memoriei şi al capacităţilor mentale. Specialiştii le numesc elemente neurotoxice, deoarece afectează desfăşurarea normală a funcţiilor cerebrale. Mai exact, excesul de alcool blochează sinapsele (conexiunile dintre neuroni). În categoria neurotoxinelor mai intră anumite pesticide, metalele grele, unele medicamente, cum este fenciclidina, şi toxina Clostridium botulinum, din conservele alterate, care duce la instalarea botulismului.
Specialistul nostru
Dr. Gabriel Boeru
medic primar neurolog
Spitalul Militar Central
Să uităm din când în când anumite lucruri este în limitele normalului, atât timp cât aceste probleme nu devin din ce în ce mai frecvente şi nu sunt asociate cu alte simptome. Simptomele clasice care apar la debutul bolii Alzheimer pot fi considerate semnale de alarmă care conduc obligatoriu pacientul la medicul specialist neurolog: tulburări de memorie care interferă cu activitatea zilnică, dificultăţi în planificarea şi în rezolvarea problemelor (pacientului îi este greu să urmarească şi să socotească facturile casei), dificultăţi în îndeplinirea unor activităţi familiare, acasă sau la serviciu (pacientul are probleme să conducă maşina şi să-şi amintească regulile jocului favorit), dezorientarea temporo-spaţială, probleme cu folosirea cuvintelor în vorbire şi în scris, tulburări de percepţie vizuală (pacientul poate avea probleme în estimarea distanţelor), capacitate de judecată scăzută.
Se încarcă comentariile...
