5 mituri despre somn

Insomniile sau, din contră, somnolenţa sunt uneori consecinţa unor obiceiuri greşite. Cum de odihnă depinde sănătatea întregului organism, este important să desfiinţăm câteva mituri care se învârt în jurul a ceea ce medicii numesc „igiena somnului”.

1 «Dacă te trezeşti noaptea şi nu mai poţi adormi, stai întins şi aşteaptă somnul»

Parţial adevărat. Încearcă însă şi o altă strategie. Dacă nu reuşeşti să adormi din nou după 15-20 de minute, ridică-te din pat şi încearcă să faci lucruri relaxante, cum ar fi să asculţi muzică (liniştitoare, nu energică) sau să citeşti. Dacă rămâi întins în pat şi te stresezi că trebuie să adormi ca să fii odihnit a doua zi, nu vei face decât să devii tot mai anxios. Iar anxietatea nu te va ajuta în niciun fel să te cufunzi în vise.

Citiţi şi:

Ce efecte nedorite au somniferele

2 «Vârstnicii au nevoie de mai puţin somn decât tinerii»

Fals. Nevoia de somn nu scade pe măsură ce înaintăm în vârstă şi, contrar impresiei generale, vârstnicii nu dorm mai puţin. Într-adevăr, numărul de ore de odihnă este mai mic la majoritatea persoanelor de vârsta a treia, dar nu pentru că aşa le impune organismul, ci mai degrabă pentru că bolile de care suferă cei mai mulţi dintre ei îi împiedică să doarmă bine. Din fericire, somnul pierdut se compensează de obicei cu moţăitul din timpul zilei. Prin urmare, nu cantitatea de odihnă se modifică, ci programul de somn. De altfel, oamenii de ştiinţă de la Universitatea „California" din SUA atrag atenţia că somnul suficient este esenţial şi în cazul vârstnicilor.

3 «Copiii care dorm puţin noaptea sunt somnolenţi ziua»

Fals. Organismul lor este diferit de cel al adulţilor. El secretă cantităţi mari de adrenalină când orele de somn au fost insuficiente. De aceea, copilul va fi foarte energic, chiar hiperactiv şi poate avea probleme comportamentale şi deficit de atenţie. Prin urmare, părinţii nu ar trebui să „măsoare" oboseala după nivelul de energie. Între 1 şi 3 ani, un copil are nevoie de 10-13 ore de somn, între 3 şi 10 ani trebuie să doarmă 10-12 ore, între 11 şi 12 ani cam 10 ore, iar în adolescenţă, are nevoie de 9 ore de somn.

4 «Trezirile repetate noaptea ne vor face să ne simţim obosiţi»

Parţial adevărat. Aceste treziri ar putea avea legătură cu ciclul nostru natural de somn. „Multe animale dorm aşa şi există indicii cum că strămoşii noştri se trezeau des noaptea, probabil pentru a vorbi sau pentru a face sex", spune Thomas Wehr, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Sănătate Mintală din SUA. Într-unul dintre studiile sale, 15 oameni au trăit fără lumină artifi­cială timp de câteva săptămâni. Ei au dormit noaptea trei-cinci ore, s-au trezit o oră-două şi apoi mai dormeau alte patru ore.

5 «Cu cât dorm mai mult, cu atât este mai bine pentru sănătate»

Fals. Mai multe studii au semnalat că persoanele care dorm în mod regulat mai mult de opt ore pe noapte decedează la vârste mai tinere decât cele care se odihnesc între şase şi nouă ore pe noapte. „Nu se ştie însă dacă prea mult somn în sine cauzează probleme de sănătate sau dacă el este, de fapt, simptomul unor boli", spune profesorul de medicină Najib Ayas de la Universitatea „British Columbia". Afecţiunile asociate cu somnul îndelungat sunt apneea în somn, depresia şi diabetul.

Programul de odihnă trebuie respectat cu consecvenţă

Organismul nostru are nevoie de somn în mod constant, iar nerespectarea „programului" după care funcţionăm are ca şi consecinţă dereglarea ritmului circadian. Acest lucru te va împiedica să ai un somn odihnitor şi, totodată, să adormi seara la ora la care ar trebui. „Corpul nostru iubeşte consecvenţa", spune Donna Arand, purtătorul de cuvânt al Academiei Americane de Medicina Somnului. Cel mai indicat este să te culci şi să te trezeşti la aceeaşi oră în fiecare zi, inclusiv în weekend.

Reflexele şi luciditatea unei persoane care a stat trează 18 ore sunt aproape la fel de alterate ca acelea aleuneia care a băut alcool.

Neindicat: Un pahar de vin băut seara îţi va face somnul agitat şi neodihnitor.

Specialistul nostru

Dr. Luminiţa Anghelmedic pneumologsomnolog

Multe persoane consideră că sforăitul nu este un motiv de îngrijorare. El poate ascunde însă probleme serioase de sănătate. Asocierea sforăitului cu opriri ale respiraţiei în timpul somnului (constatate de partener), cu un somn agitat şi neodihnitor, cu micţiuni frecvente noaptea, cu dureri de cap matinale sau cu somnolenţă excesivă ziua necesită un consult şi investigaţii de specialitate. Atunci când sforăitul se asociază cu simptomele de mai sus, există suspiciunea de sindrom de apnee în somn, de tip obstructiv. Netratată la timp, apneea poate favoriza hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac şi accidente vasculare cerebrale.