«Nu pot lucra din cauza muzicii la birou»

0
Publicat:
Ultima actualizare:
«Nu pot lucra  din cauza muzicii  la birou»
«Nu pot lucra din cauza muzicii la birou»

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

Aş vrea să mă lămuresc în legătură cu o nedumerire de-a mea. Eu nu sunt de acord cu ascultarea radioului la birou. Nu pot să lucrez pur şi simplu, pentru că mă agită şi mă doare capul.

Am avut discuţii cu colega mea de birou, care mai mereu ascultă radio, şi cu un alt coleg, care pune muzică la laptop. Le-am spus că mă deranjează, dar nu prea ţin cont de asta.

Este ceva în neregulă cu mine? Colega mea mi-a spus la un moment dat că trebuie să merg la doctor şi că sigur este ceva în neregulă cu mine, pentru că nu-mi place să ascult muzică în timp ce lucrez. Valentina, Bucureşti


image

Lena Rusti


psiholog
psihoterapeut


Nu este nimic în neregulă cu dvs. şi nici cu colegii dvs. Diferenţa dintre voi este ca şi aceea dintre fumători şi nefumători. Faptul că unii fumează nu vă obligă să le inhalaţi fumul de ţigară. Tot aşa, unele persoane se concentrează mai bine pe muzică, iar altele în linişte. Este alegerea lor să asculte muzică, dacă politica companiei o permite.

Însă nu este alegerea lor să hotărască pentru dvs.  Pentru astfel de conflicte există căştile. Astfel, ei pot as­culta ce muzică vor şi cât de tare vor, iar dvs. vă puteţi concentra în linişte. În acest fel, toată lumea este mulţumită şi vă respectaţi unii pe alţii.

«Sufăr de sindrom menieriform»

În anul 1996, am fost diagnosticată cu sindrom menieriform. În tot acest timp, am avut stări de rău, dar am urmat un tratament şi acestea s-au mai atenuat. Însă, de cinci luni mă confrunt cu ameţeli, cu scăderea auzului şi aud zgomote în urechea stângă. Am făcut perfuzii şi urmez şi alte tratamente medicamentoase.

De asemenea, am făcut şi un RMN, în urma căruia a reieşit un contact neurovascular la nivelul conductului auditiv intern stâng. Medicul neurolog mi-a prescris un tratament cu Betasec, Ederen, Medrol şi Redergin. Totuşi, mă simt la fel de rău şi nu ştiu cui să mă adresez. Ce mă sfătuiţi să fac? 

Adriana Ronea, Alexandria

image

Dr. Gabriel Boeru


medic primar neurologie
Spitalul Militar
Central Bucureşti


Este dificil de spus cu certitudine dacă conflictul vasculo-nervos depistat de examenul RMN este în mod real cauza sindromului menieriform. Atitudinea cea mai corectă este să vă adresaţi unui serviciu specializat într-o astfel de patologie (în Bucureşti există Institutul Naţional de Fonoaudiologie).

image



După consult şi în funcţie de rezultatele RMN-ului, medicii vor putea decide dacă este cazul efectuării unei intervenţii neu­rochirurgicale (decompresie microvasculară a nervului acustic).

«Am dificultăţi la urinare»

Am vârsta de 40 de ani şi, în urmă cu doi ani, am suferit un accident, fiind diagnosticat cu fractură de corp vertebral. Am făcut o intervenţie chirurgicală, dar de atunci, începând cu momentul externării şi până în prezent, am dificultăţi de urinare. Am consultat mai mulţi medici, am făcut investigaţii medicale şi am urmat diverse tratamente medicamentoase.

Am făcut şi recuperare medicală şi fac multă mişcare. Acum mă simt bine, iar durerile de spate sunt suportabile. Totuşi, rămâne problema urinatului, pentru care medicii mi-au spus că nu există rezolvare şi că medicamentele ajută doar la recuperare. Ce ar trebui să mai fac?  

Alexandru, Vaslui

image

Prof. dr. Petrişor Geavlete


medic primar urologie
Spitalul Clinic de Urgenţă
„Sf. Ioan”, Bucureşti


În general, traumatismele vertebro-medulare determină, pe lângă probleme de mobilitate, şi tulburări de micţiu­ne. Pentru a găsi o rezolvare unei astfel de probleme, este nevoie de o evaluare neurologică şi urologică complexă, care să includă şi o explorare urodinamică.

Numai în funcţie de rezultatele unor astfel de investigaţii se poate stabili o atitudine terapeutică potrivită. Însă, din păcate, există şi situaţii în care, în ciuda tratamentelor, urinarea este posibilă doar prin compresie hipogastrică sau este necesar sondajul intermitent (introducerea unei sonde prin uretră la fiecare trei-patru ore). În concluzie, sfatul meu este să faceţi un nou consult urologic şi neurologic şi să solicitaţi şi efectuarea unor astfel de investigaţii.

«Ce pot face pentru a creşte în înălţime?»

Am vârsta de 25 de ani şi o înălţime de doar 1,50 m, drept pentru care sunt foarte stresată din acest punct de vedere. Am auzit de curând de operaţia chirurgicală de creştere în înălţime şi aş vrea să îmi oferiţi mai multe informaţii despre această intervenţie.

Se poate face şi la noi în ţară? Cam care ar fi costurile unei astfel de intervenţii? Ce riscuri prezintă? Câţi centimetri pot fi dobândiţi în urma intervenţiei? 

Cristina, Piteşti

image

Dr. Gheorghe Popescu


medic primar ortopedie
Spitalul de Urgenţă Floreasca


Alungirea membrelor după finalizarea procesului de creştere se poate efectua cu ajutorul dispozitivelor speciale, numite fixatoare de os. Alungirea se face progresiv, pe etape alese de medic, în urma discuţiei cu pacien­tul. Trebuie precizat că, din punct de vedere estetic, trebuie păstrat un raport între segmentele membrelor.

Ca timp, procedeul durează de la câteva luni până la câţiva ani şi se poate obţine o alungire de circa 15-20 cm. Totuşi, această tehnică nu este lipsită de riscuri şi, de aceea, necesită o atenţie specială. Părerea mea este că puteţi trăi foarte bine şi cu înălţimea pe care o aveţi şi nu consider că această problemă merită atâta chin.

«Endometrioza poate recidiva?»

În urmă cu un an, am suferit o intervenţie chirurgicală abdominală, pe care medicii mi-au recomandat-o din cauză că aveam hemoragii puternice în mod frecvent. Am făcut şi o biopsie, în urma căreia am fost diagnosticată cu endometrioză.

Am consultat medicul ginecolog, însă acesta nu mi-a putut prescrie un tratament, din cauză că sufăr de o boală autoimună şi am hepa­tita C. Acum am dureri foarte mari la menstruaţie. Ce mă sfătuiţi să fac? Pot să stau fără un tratament? Care pot fi consecinţele? Boala poate recidiva şi peste mai mulţi ani?

Iulia, Bucureşti

image

Dr. Alexandra Crişan


medic primar
obstetrică-ginecologie
Spitalul Clinic Filantropia


Endometrioza este o afecţiune a cărei cauză nu este prea bine cunoscută. Tratamentul diferă în funcţie de simptomul care vă supără acum, de vârsta dvs. şi de dorinţa de a avea o sarcină. De aceea, ar fi fost util să ne fi dat şi aceste date. Dacă vă doriţi în curând o sarcină, ar trebui să faceţi o intervenţie chirurgicală laparoscopică şi apoi imediat să rămâneţi însărcinată.

Dacă nu vă doriţi în acest moment un copil, vă puteţi monta un dispozitiv intrauterin Mirena. Dacă vă supără doar durerile menstruale, având în vedere bolile asociate, puteţi lua în timpul menstruaţiei analgezice simple (aspirină, paracetamol, codeină), antiinflamatoare (Advil, Nurofen, Voltaren), vidan sau, pentru perioade mai scurte de timp, progestative, fiind necesară monitorizarea funcţiei hepatice.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite