«Cum se manifestă HPV la bărbaţi?»

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.Găseşti răspunsul la întrebările tale şi pe www.adevarul.ro,la secţiunea «Sănătate»

Sunt mama unui tânăr care a contractat virusul papiloma uman. Am apelat la dvs. în speranţa că îmi puteţi oferi mai multe informaţii despre modul de manifestare al acestui virus la bărbaţi. Cu ce afecţiuni poate fi asociată infectarea? Cât este de gravă această infecţie în cazul sexului masculin? Există posibilitatea ca infecţia să dispară prin tratament? Poate băiatul meu să-şi întemeieze o familie fără alte riscuri?     Maria, Timişoara

Dr. Adriana Pistol
medic primar
epidemiolog
Centrul de Prevenire şi de Control al Bolilor Transmisibile

Majoritatea persoanelor care prezintă infecţie genitală cu HPV nu ştiu că sunt infectate, deoarece nu prezintă simptome. Totuşi, pot apărea şi leziuni genitale vizibile, denumite vegetaţii veneriene. La bărbaţi verucile pot apărea atât în zona genitală sau anală, cât şi în interiorul uretrei. Manifestările, atunci când apar, sunt reprezentate prin scurgere uretrală şi, eventual, prin dureri în timpul urinării. În cazul bărbaţilor, infecţia cu papiloma virus nu presupune riscuri şi nu se poate depista atât de uşor. De aceea, ei sunt consideraţi de multe ori purtători sănătoşi şi trebuie să se trateze în funcţie de genotiparea partenerei.

«Nu-mi trece tusea şi mă doare în piept»

Am 57 de ani şi am mai multe probleme de sănătate asociate. Una dintre acestea este că, uneori, mi se întâmplă să am o apăsare în capul pieptului, care îmi taie respiraţia. În partea dreaptă, de la gât până la piept, parcă mă străpunge un cuţit, atât de puternică este durerea. Nu ştiu ce să mai fac. Precizez că în luna ­octombrie a anului trecut am avut pneumonie, care s-a manifestat prin tuse, iar acum am angină flegmoasă, pentru care urmez un tratament cu antibiotice. Totuşi, încă mai tuşesc, iar atunci când merg la culcare, parcă am nisip în gât care mă îneacă. Cum să scap de aceste probleme? Paula N., Bucureşti

Dr. Magda Ciobanu
medic specialist ­pneumolog
Institutul
„Marius Nasta"

Sfatul meu este ca, în primul rând, să relataţi simptomele cu care vă confruntaţi medicului care vă tratează pentru angina flegmoasă. Aceasta deoarece senzaţia de „nisip în gât" ­despre care menţionaţi poate fi cauzată chiar de angină. Totuşi, dacă durerea şi sufocarea persistă şi după ce aţi terminat tratamentul pentru angină, vă sugerez să consultaţi şi un medic specialist ORL, pentru a face mai multe investigaţii medicale şi pentru a putea stabili un tratament adecvat.

«Ce remedii tratează insuficienţa renală?»

Recent, am fost internat la secţia de nefrologie şi, în urma investigaţiilor medicale, mi s-a pus diagnosticul de insuficienţă renală, stadiul III. La externare, medicul mi-a recomandat un tratament cu alfa-blocante. Menţionez că am 78 de ani şi aş dori să mă ajutaţi cu câteva sfaturi referitoare la stilul de viaţă pe care ar trebui să-l adopt. Ce alimentaţie este indicată? Îmi puteţi recomanda şi un tratament naturist care să ajute la stoparea sau cel puţin la încetinirea evoluţiei bolii, astfel încât să evit să ajung la
dializă?  Şerban G., Bucureşti

Dr. Ruxandra Constantina
competenţă
în apifitoterapie
reflexoterapeut

Tratamentul cu plante şi regimul alimentar trebuie recomandate în funcţie de stadiul insuficienţei renale (compensate sau decompensate) şi de valorile retenţiei de azotat, de calciu, de fosfor şi de potasiu. În cazul în care aveţi insuficienţă renală compensată, diureza este păstrată şi deci sunt recomandate ceaiurile diuretice. Astfel, zilnic, se beau două-trei căni de ceai din codiţe de cireşe amare, coada-calului şi din mătase de porumb, îndulcite eventual cu miere de albine. De asemenea, ceaiul de ceapă are acţiune diuretică şi favorizează eliminarea renală a ureei şi a acidului uric. Se beau una-două căni pe parcursul unei zile. În cazul în care insuficienţa renală ­este asociată cu scăderea diurezei (sub un litru la 24 de ore), se restricţionează administrarea de lichide.

«Mă doare capul şi ameţesc»

De câţiva ani, am o problemă de sănătate nediagnosticată şi pentru care, drept urmare, nu iau niciun tratament. Mai exact, am dureri oarecum suportabile în zona din spate a capului, la nivel inferior, către gât, pe o porţiune de circa o palmă. Nu pot lăsa capul pe spate mai mult de trei-patru secunde, deoarece mă doare şi ameţesc. Am şi un mers cam nesigur, puţin dezechilibrat şi uneori cad fără să mă împiedic. În urma tomografiei computerizate nu s-a depistat nimic în neregulă. Menţionez că sufăr de cardiopatie ische­mică şi de hipertensiune arterială, dar aceste afecţiuni sunt ţinute sub control prin medicaţie. Ce mă sfătuiţi să fac? Unde aş putea face un control amănunţit? Alexandra Florea, Buzău

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru
medic primar neurolog
Spitalul Universitar
de Urgenţă, Bucureşti

Din descrierile dvs., este posibil să fie vorba despre o tulburare circulatorie în teritoriul vertebro-bazilar. Mai exact, despre stenoză vertebrală sau subclavie. Pentru a se putea stabili un diagnostic, recomandarea mea este să faceţi o serie de investigaţii neurovasculare clinice şi imagistice. Pentru a face aceste investigaţii şi pentru a vă consulta personal, vă puteţi face o programare la Clinica de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

«Am ritmul cardiac scăzut»

Sunt o persoană la vârsta a treia şi sufăr de mai multe boli. Însă, în toamna ­anului trecut, am constatat că frecvenţa pulsului a scăzut la 50 de bătăi pe minut. Am făcut mai multe investigaţii şi am fost diagnosticat cu bradicardie sinusală. Mi s-a prescris un tratament pe care l-am urmat mai bine de două luni, printre care şi Cordarone, dar starea mea de sănătate s-a înrăutăţit: ritmul cardiac a scăzut şi mai mult şi, în plus, a apărut insomnia. Menţionez că nu am putut citi prospectul pentru Cordarone şi când am reuşit să fac acest lucru am constatat că acesta nu trebuia administrat în caz de ritm cardiac lent. Am întrerupt administrarea, mă simt puţin mai bine, dar problema persistă. Ce mă sfătuiţi să fac?   Ioan I. Capotescu, Brăneşti

Prof. dr. Doina Dimulescu 
medic specialist cardiolog
Spitalul Elias

Bradicardia la persoane vârstnice poate fi un semn al bolii de nod sinusal, adică o insuficienţă a „creierului electric" al inimii, ce asigură frecvenţa cardiacă normală. Cordarone poate accentua bradicardia, iar acest lucru face parte din efectele sale electrofiziologice. Dacă administrarea de Cordarone a fost de lungă durată, efectul medicamentului nu este contracarat prin simpla întrerupere a acestuia (substanţa persistă în corp mai mult de o lună de la oprirea administrării). Soluţia terapeutică potrivită în cazul dvs. nu se poate decide fără un examen medical care trebuie să includă şi câteva investigaţii specifice.