«Cât de sănătos este popcornul?»

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

Îmi place foarte mult popcornul şi consum mai ales din cel care se prepară la cuptorul cu microunde. Eu urmez un tratament pentru hipertensiune şi un tratament pentru protejarea ficatului, deoarece am nivelul transaminazelor crescut. Cineva mi-a atras atenţia că floricelele nu sunt bune pentru mine. Menţionez că îmi plac cele puţin sărate, dar care au totuşi mai multe condimente. Care este opinia dvs.? Este bine să mănânc în continuare acest aliment? Care este cel mai sănătos tip de popcorn pe mi-l puteţi recomanda? Nicolae D., Craiova

Livia Nena biolog nutriţionist

Orice aliment consumat în exces nu ­este sănătos. Teoretic, popcornul ­este un aliment ce face parte din categoria cerealelor integrale şi, prin urmare, nu are contraindicaţii. Însă contează foarte mult cum este preparat şi ce substanţe aditive conţine. În cazul dvs., pentru că suferiţi de hipertensiune şi pentru că aveţi ficatul obosit (transaminaze mărite), acest aliment trebuie consumat cu precauţie. Aceasta deoarece, de regulă, popcornul, atât cel ambalat în pungi, cât şi cel care se prepară la microunde, conţine sare, grăsimi saturate şi mulţi aditivi chimici, iar aceste ingrediente sunt total contraindicate hipertensivilor şi persoanelor cu probleme hepatice. Totuşi, puteţi consuma acest aliment cu moderaţie, dacă îl preparaţi în casă (din boabe de porumb) şi dacă nu puneţi sare.

«Am rădăcina nervilor distrusă»

Am fost diagnosticat cu neuropatie, iar medicul neurolog la care mă tratez încearcă să refacă rădăcina nervilor. În anul 2008 am făcut zona zoster pentru care am urmat un tratament cu Zovirax şi un tratament homeopatic. După tratament, veziculele au dispărut, dar a rămas o sensibilitate în zona respectivă, inclusiv dureri şi senzaţia de arsură. Am consultat alţi medici şi am urmat alte tratamente clasice, inclusiv cu laser, şi terapii alternative, dar nu au avut efect. Ce mă sfătuiţi să fac?

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru

medic primar neurologSpitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Din păcate, se poate spune că sunteţi victima unor exprimări aberante care aparţin unor persoane care dacă au diplomă de medic este mai mult decât regretabil. Ceea ce pot spune este că infecţia zoos­teriană produce la nivelul ­unora dintre nervii senzitivi leziuni, dar nu distrug la propriu rădăcinile nervilor. Ulterior, aceste leziuni antrenează o serie de reorganizări spontane ale circuitelor nervoase de percepţie a durerii, ce au drept consecinţă apariţia unor dureri spontane, cronice şi uneori greu de suportat, numite dureri neuropatice. Pentru acest tip de suferinţă există o serie de soluţii terapeutice eficiente (cel puţin în sensul tratamentului durerilor), care însă presupun o examinare neurologică riguroasă într-o clinică de specialitate, cum este şi cea din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Nu recomand tratamente homeopatice şi alte forme de intervenţie empirică.

«Transpir foarte mult»

Am început să transpir foarte mult, la eforturi mici, pe tot corpul, dar în special la ceafă şi pe spate. Chiar şi când merg pe jos pe o distanţă mai lungă, transpir atât de mult, încât aş putea să merg în tricou chiar şi în sezonul rece. De câteva veri, suport tot mai greu căldura, din acelaşi motiv, şi îmi dă o stare de nervozitate. Ştiu că în caz de hipertiroidie nu suporţi frigul, dar la mine căldura este problema şi mă gândesc că poate am o dereglare hormonală sau o altă problemă de sănătate. Am constatat că rezist tot mai puţin la efort, dar mereu am pus acest lucru pe seama fumatului şi lipsei de condiţie fizică. Ar putea avea legătură cu faptul că transpir mult? Anca, Constanţa

Dr. Ana Maria Munteanu

Medic specialist endocrinolog Spitalul Militar Central Bucureşti

Simptomatologia descrisă de dvs. ar putea fi un semn al tireotoxicozei, cunoscută şi sub denumirea de hipertiroidie. Astfel, atunci când organismul produce hormoni tiroidieni în exces, apar manifestări precum transpiraţii excesive, oboseală, intoleranţă la căldură şi respiraţie abundentă la eforturi mici. Sfatul meu este să consultaţi medicul de familie, pentru a vă îndruma cu privire la investiga­ţiile pe care este indicat să le faceţi.

«Prin ce metode îmi pot creşte masa musculară?»

Am 18 ani şi am o greutate de 55 kg la o înălţime de 1,83 m. Aş vrea să-mi cresc masa musculară şi am auzit că multe persoane au ­luat suplimente alimentare şi creatină, iar rezultatele au fost satisfăcătoare. Cu toate acestea, ştiu că nu ne putem baza doar pe suplimente, ci şi pe antrenament susţinut. Sunt sătul să mi se spună mereu că sunt slab şi că nu voi putea fi admis mai departe la Academia Militară. Ce îmi recomandaţi să fac? Mihai, Bucureşti

Dr. Alin Popescu
Medic specialist medicină sportivă Director medical FRRugby

Pentru a creşte masa musculară trebuie în primul rând să faceţi o formă de efort fizic organizat şi constant. Cel mai indicat în acest caz este un program de exerciţii fizice la sala de forţă. Şedinţele trebuie făcute cu o periodicitate de cel puţin patru ori pe săptămână. Alimentaţia trebuie să fie hiperproteică, bazată pe consumul de carne, lapte, peşte, ouă şi brânzeturi. Este recomandată asimilarea a 4.500-5.000 de calorii pe zi. Ca suplimente nutritive, este indicată administrarea aminoacizilor cu 30 de minute înainte şi după antrenament. Creatina conţine trei tipuri de aminoacizi şi se iau câte 20 g pe zi (4 linguriţe), timp de o săptămână, după care, timp de cinci săptămâni, câte 5 g pe zi (o linguriţă).

«Cum pot să scap de operaţie?»

Am 73 de ani şi o stare de sănătate ­destul de bună în general. Totuşi, în ­urmă cu o săptămână, am simţit o durere ­destul de puternică în zona genunchiului drept. Am consultat un medic ortoped şi, în ­urma investigaţiilor, am fost diagnosticat cu leziune de menisc intern. Medicul mi-a spus că vindecarea este posibilă doar prin efectuarea ablaţiei chirurgicale. M-a speriat acest „verdict" şi am întrebat dacă există o ­altă opţiune terapeutică. În aceste condiţii, mi s-au făcut trei infiltraţii cu Dexametazonă şi Xilină şi mi s-a recomandat un tratament de 5 zile cu antiinflamatoare (Nurofen forte), administrate de câte două ori pe zi. Totuşi, deşi durerea ­s-a mai atenuat, nu a trecut cu totul. Ce este de făcut? Va trebui să mă operez? Îmi puteţi recomanda un tratament ca să scap de operaţie? Irimie Frăţeanu, Cluj

Dr. Gheorghe Popescu
medic primar ortopedieSpitalul de Urgenţă Floreasca Bucureşti

Dacă tratamentul antiinflamator general şi cel local nu au dus la dispariţia simptomatologiei înseamnă că medicul care v-a recomandat să faceţi intervenţia chirurgicală a avut dreptate. Aşadar, sfatul meu este să vă adresaţi specialistului în ortopedie în vederea rezolvării problemei dvs. prin intervenţie artroscopică. Operaţia nu necesită internare ­decât pentru o zi, iar beneficiile oferite de aceasta sunt maxime.