Ce faci după BAC?

Din sutele de mii de absolvenţi de liceu care susţin săptămâna viitoare bacalaureatul, puţini sunt cei care s-au hotărât în cunoştinţă de cauză la ce facultate să-şi depună dosarele sau să dea admiterea. Restul urmează tendinţa din cercul de prieteni, dorinţele părinţilor sau moda.

„Voiam să mă înscriu la UNATC (Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică – n.r.), dar m-am răzgândit din cauza banilor. Costă 20.000 de lei pe an, iar locuri fără ­taxă sunt 17 şi chiar dacă prinzi unul există întotdeauna riscul să-l pierzi în următorii doi ani”, spune Lucian Constantin, de 18 ani, din Piteşti.

„Aşa că m-am gândit mai bine şi, în urmă cu o lună, m-am hotărât să încerc la Facultatea de Inginerie Economică din Piteşti, ţinând cont de faptul că am terminat un liceu economic. În cazul în care nu mă descurc aici, am discutat cu toţi colegii şi prietenii şi dăm cu toţii la Marketing şi Management”, adaugă tânărul, convins că şcoala nu l-a pregătit absolut deloc pentru viitor.

Ca el sunt ­mulţi dintre tinerii care au terminat anul acesta liceul. Ei aleg să meargă la facultăţi care le vor asigura în final o diplomă, dar care nu se potrivesc cu aspiraţiile şi aptitudinile lor. Decizia a fost luată în mare parte din cazuri în ultimele luni de liceu.

Gabriel Stroe, elev al Colegiului Naţional „Aurel Vlaicu” din Bucureşti, ar vrea o carieră în grafică şi design, dar s-a hotărât în aprilie să dea admiterea la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA). „Despre facultăţile din cadrul SNSPA am aflat în luna martie.

M-am documentat pe site şi mi s-a părut că mi se potriveşte ceea ce se predă în cadrul secţiilor de Ştiinţe Politice şi Comunicare”, povesteşte tânărul de 19 ani. „Oricum o să dau la amândouă secţiile şi dacă iau examenele, Ştiinţe Politice va fi principală şi Comunicare (unde se studiază, printre altele, şi design grafic – n.r.), secundară.”

Proces de autoreflecţie

Specialiştii spun că alegerea facultăţii trebuie făcută în urma unui proces de autoreflecţie. Eduard Ezeanu, career coach la Career Experts, e de părere că e important ca tinerii să aleagă mai întâi un domeniu profesional în care vor să lucreze şi abia apoi să opteze pentru o instituţie de învăţământ. „Deşi e greu pentru un elev de liceu să îşi aleagă domeniul profesional, este important să încerce măcar să-şi aleagă o direcţie generală pentru cariera sa”, spune Ezeanu. 

Alexandru Ghiţă, preşedintele grupului de ONG-uri Educativa, recomandă absolvenţilor de liceu să facă un inventar al „reperelor esenţiale”: să-şi noteze ce le place să facă în timpul liber, care sunt subiectele despre care pot să le vorbească prietenilor ore în şir, care sunt persoanele pe care le admiră cel mai mult şi ce au acestea în comun, şi la final să găsească „câteva elemente care pot să definească opţiuni de carieră”.

Acestea trebuie explorate prin discuţii cu oameni care profesează în domeniul respectiv. „Ar fi ideal, dacă au în rândul cunoştinţelor lor pe cineva care deja lucrează în domeniul sau domeniile care îi interesează, să petreacă o zi la locul de muncă al acestora pentru a vedea cu adevărat ce înseamnă o anumită meserie”, spune şi Andreea Filip, preşedintele Centrului de Dezvoltare a Carierei, organizaţie nonprofit creată în 2002 de studenţi.

În opinia ei, este important şi ca absolvenţii de liceu să opteze singuri pentru facultatea pe care doresc să o urmeze şi să aleagă „cu inima”. „Orice alegere fac elevii este cea mai bună la acel moment, dat fiind nivelul lor de cunoaştere şi înţelegere a vieţii. Pe măsură ce cresc, orizontul lor se lărgeşte şi pot să aleagă în continuare aceeaşi cale sau nu.”

Cercul de prieteni dictează opţiunea

Diriginta lui Gabriel Stroe, profesoara de geografie Margareta Dimancea, de la „Aurel Vlaicu”, spune că, atunci când termină liceul, elevii „habar n-au unde să se ducă”: „Nu ştiu de ce au ales o anume universitate, asta dacă opţiunea a fost a lor şi nu a altcuiva, cum sunt părinţii, de exemplu. Aproape toţi sunt dezorientaţi, foarte puţini ştiu de la început ce doresc să facă, iar cei mai ­mulţi se răzgândesc de zeci de ori în timpul liceului.” În plus, din cauza apariţiei facultăţilor particulare, „ei ştiu că orice ar face ajung studenţi şi aşa s-a ajuns să nu mai existe competiţie şi nici interes, cum era înainte”.

În ultimii ani, profesoara de geografie a constatat că facultăţile nu mai sunt alese în funcţie de hobby-ul sau pasiunile fiecăruia, ci în funcţie de cercul de prieteni şi colegi. „Prietenii au o mare importanţă atunci când tinerii se hotărăsc asupra viitorului. Puţini sunt cei care continuă o idee pornită în clasa a noua.” Un alt factor hotărâtor sunt părinţii. „Nu puţine au fost cazurile în care am observat elevi care au ajuns să dea la medicină, deşi nu îşi doreau acest lucru, doar fiindcă era o meserie din tată în fiu în familia lor”, adaugă Dimancea.

Un rol în ghidarea elevilor din clasele terminale către o facultate şi o viitoare carieră ar putea avea consilierul şcolar. Apărut în ultimii ani şi în România, acesta este de obicei un profesor de psihologie care discută cu elevii despre problemele lor. „Consiliera psihologică ne împărţea, la cererea noastră, teste de aptitudini şi de personalitate”, explică Liliana Gelu, o altă elevă din clasa a XII-a a Colegiului Naţional „Aurel Vlaicu”. „La asta s-a rezumat consilierea din liceu. Norocul nostru a fost că am avut câţiva profesori rătăciţi care discutau cu noi şi ne mai dădeau sfaturi.”

În opinia lui Alexandru Ghiţă de la Educativa, rolul consilierii ar trebui să fie prezentarea opţiunilor de carieră disponibile, facilitarea contactului cu profesionişti din domeniu, facilitarea procesului de autocunoaştere şi corelarea abilităţilor naturale cu cerinţele de pe piaţa muncii. În străinătate, rolul consilierului şcolar este de a îndruma copiii către ceea ce ştiu să facă mai bine.

În SUA, de exemplu, ei sunt psihologi de profesie, angajaţi permanenţi ai şcolilor, care au întâlniri săptămânale cu cei mici, le urmăresc activitatea la ore şi îi sfătuiesc ce cale să urmeze. Tot ei sunt cei care scriu fiecărui elev în parte câte o scrisoare de recomandare - inclusă în dosarul de înscriere la facultate al fiecărui absolvent - prin care argumentează de ce o anumită universitate ar trebui să-l accepte.

Alegerea greşită a facultăţii se poate remedia oricând

Eugen Stroia are 22 de ani şi este în prezent student la Arhitectură. Până să ajungă însă aici, el a făcut un an de Teologie Ortodoxă. Motivul alegerii facultăţii a fost la vremea respectivă faptul că fata de care era îndrăgostit, fiica unui preot, i-a spus că nu poate ieşi cu el decât dacă se pregăteşte pentru o carieră bisericească. După ce relaţia s-a încheiat, Eugen a abandonat Teologia şi şi-a urmat visul de a se pregăti pentru a deveni arhitect.

Mulţi absolvenţi de liceu îşi aleg domeniul de studiu ţinând cont de tendinţa colegilor şi de părerile părinţilor

Oriunde în lume, tinerii îşi descoperă pasiunile şi îşi aleg carierele prin „încercare şi eroare”, spune Andreea Filip, de la Centrul de Dezvoltare a Carierei. „Unii nimeresc din prima lozul câştigător, urmându-şi intuiţia şi/sau cercetând riguros opţiunile înainte de a alege. Alţii descoperă ce nu le place înainte să descopere ce le place.”

Ziua porţilor deschise

Liliana Gelu, absolventă de a XII-a de la „Aurel Vlaicu”, şi-a dorit încă din clasa a X-a să studieze jurnalismul. Dar după mai multe discuţii cu prietenii şi după ce a fost la Ziua Porţilor Deschise de la SNSPA, ea s-a hotărât, în urmă cu doar trei luni, să înceapă să se pregătească pentru Facultatea de Ştiinţe Politice.

„M-a atras specializarea, în primul rând pentru temele principale pe care urmează să le studiez, cum ar fi istoria politică, cadrul legal sau relaţiile diplomatice”, explică ea.

Asemenea Lilianei, sute de elevi vizitează în ultimul an de liceu facultăţile bucureştene la evenimente speciale sau asistă la prezentări ale ofertelor educaţionale. Acestea sunt principalele ocazii de a afla informaţii despre universităţi.

Potrivit secretarului de stat pentru învăţământul preuniversitar din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Adriana Doina Pană, elevii din clasele terminale sunt foarte bine informaţi în legătură cu oferta universităţilor. „Facultăţile sunt direct interesate, apelează la şcoli, se face informare”, spune Pană. „Oferta e foarte bogată şi elevii aleg în cunoştinţă de cauză.” În ceea ce priveşte îndrumarea către o specializare pe baza aptitudinilor, aceasta se face, potrivit secretarului de stat, pe perioada celor patru ani de liceu.

Directorul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti, Sever Popa, spune că există foarte multe moduri în care şcoala îi poate orienta pe elevi către facultăţi din ţară şi din străinătate: prezentări făcute la liceu, materiale promoţionale sau evenimente de tipul Ziua Porţilor Deschise.

La Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, elevii sunt consiliaţi şi la orele de dirigenţie, iar la nivel de liceu au loc întâlniri privind orientarea profesională, spune directorul George Cazacu. Instituţia organizează şi întâlniri cu personalităţi din diverse domenii – oameni de ştiinţă, jurişti, economişti, scriitori – de la care elevii pot afla ce înseamnă o specializare sau alta. „Dar, în mare parte, orientarea provine şi din mediul familial”, spune Cazacu.

Înţelegere sumară a pieţei muncii

Nu toţi elevii au însă acces la astfel de informaţii sau ţin cont de ele. „Mi-e teamă că majoritatea tinerilor îşi aleg domeniul de studiu ţinând cont de tendinţa de grup a colegilor, presiunea părinţilor şi o înţelegere sumară a realităţii de pe piaţa muncii”, spune preşedintele grupului de ONG-uri Educativa, Alexandru Ghiţă. „E bine de ştiut însă că analize serioase ale tendinţelor sociale şi demografice la nivel internaţional arată că peste 50% din absolvenţii de liceu de astăzi vor lucra peste 20 de ani în profesii care nu s-au inventat încă.

Doina Pană, din Ministerul Educaţiei, crede că elevii îşi aleg facultăţile în cunoştinţă de cauză

Din această perspectivă, cea mai bună recomandare pentru tinerii care îşi aleg o facultate este să meargă într-o direcţie care le va permite să aprofundeze un domeniu pentru care au o pasiune reală. Cu suficientă dedicaţie şi muncă, cu siguranţă îşi vor găsi un drum.” Eduard­ Ezeanu, career coach la Career Experts, spune că, deşi alegerea facultăţii potrivite ajută la construirea unei cariere, ea nu este totuşi fundamentală.

„Poţi oricând să schimbi facultatea sau să te respecializezi la master.” Piaţa locurilor de muncă încurajează această flexibilitate. În plus, sunt puţine domenii în care pentru a lucra ai nevoie obligatoriu să fi urmat o anume facultate. „Majoritatea angajatorilor de top au toleranţe foarte mari privind facultatea pe care au absolvit-o persoanele pe care le angajează şi rezultatele pe care le-au avut.”

În ciuda dezorientării de care dau dovadă o mare parte din tre absolvenţii de liceu din România, există şi excepţii. Potrivit Constanţei Năstase, profesor de psihologie şi consilier psiho-pedagogic la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti, unii dintre elevi ştiu de când se înscriu la liceu ce vor să facă mai târziu. „Am rămas uimită cu câtă siguranţă şi maturitate îşi argumentează unii elevi alegerea facultăţii”, spune ea despre absolvenţii de a XII-a de anul acesta. „Spre sfârşitul clasei a XI-a majoritatea ştiu ce cale vor alege. Sunt foarte maturi în decizie.”