Cele nouă semne ale depresiei

o persoană suferă de depresie. Dacă după evaluare cinci din cele nouă criterii sunt îndeplinite, atunci avem de-a face cu depresie. Ea este declanşată, de cele mai multe ori, de stres.

o persoană suferă de depresie. Dacă după evaluare cinci din cele nouă criterii sunt îndeplinite, atunci avem de-a face cu depresie. Ea este declanşată, de cele mai multe ori, de stres. "Dispoziţia tristă şi scăderea interesului pentru activităţile zilnice sunt cele două criterii obligatorii. Urmează apoi scăderea poftei de mâncare şi pierderea în greutate, tulburările de somn, starea de agitaţie sau încetinirea ritmului de activitate, oboseala, sentimentele de lipsă de valoare, incapacitatea de concentrare şi, cea mai gravă, apariţia ideilor de sinucidere. O persoană a căzut în depresie dacă aceste simptome se întâlnesc în fiecare zi în ultimele două săptămâni", ne spune dr. Mugur Ciumăgeanu, psiholog clinician şi psihoterapeut la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Alexandru Obregia" din Bucureşti.
Melancolia, cea mai gravă formă a bolii
Medicii au identificat mai multe tipuri de depresie: uşoară, moderată, severă şi, forma cea mai gravă, melancolia. "În depresia uşoară, simptomele sunt fluctuante şi dau o afectare a stării generale. Deşi o persoană este tristă, continuă să facă lucrurile pe care le făcea şi înainte. La depresia moderată există mai multe simptome din cele nouă şi apare şi o afectare a funcţionării. Este într-o stare care nu trece neremarcată de anturaj. În depresia severă apare ideea de sinucidere", ne-a mai spus dr. Murgur Ciumăgeanu. Depresia melancolică este caracterizată printr-o inhibare foarte puternică şi apar reacţii de genul "Lucrurile sunt atât de lipsite de sens încât nu are rost nici să mă sinucid". O astfel de persoană nu mai discută cu nimeni din jur şi se izolează.
Problemele psihice, ignorate de "generalişti"
Deşi tratamentul depresiei cade în sarcina psihoterapeuţilor, diagnosticarea acestei afecţiuni ar trebui făcută, mai întâi, de medicii de familie. "În general, majoritatea cazurilor de depresie sunt văzute de medicii de familie. La ei ajung persoanele care se simt obosite, au tulburări de somn şi de poftă de mâncare. Ei ar avea responsabilitatea să pună diagnosticul. Câteodată, depresia este însoţită şi de durere, de stomac, spre exemplu, iar atunci diagnosticul psihiatric este ignorat", mai spune dr. Ciumăgeanu.
Tratamentul combină medicaţia cu psihoterapia
În funcţie de gravitatea depresiei, pentru tratament se pot folosi medicamente, dar şi şedinţe de psihoterapie. Antidepresivele eficiente nu sunt, neapărat, şi cele mai scumpe. În general, tratamentul pentru o lună de zile costă între 140.000 şi 200.000 de lei.
Administrarea medicamentelor trebuie să se facă între 6 luni şi un an de zile, dacă o persoană este la primul episod depresiv, şi mai mult de doi ani, dacă se constată un al doilea episod. Tratamentul medicamentos se poate combina cu şedinţe de pshihoterapie. "Psihoterapia îi dă arme unei persoane să ştie ce să facă pe viitor, pe când medicamentele o stabilizează şi îi creşte toleranţa la propriile gânduri negre", ne-a mai declarat dr. Mugur Ciumăgeanu. Pentru a scăpa de depresie, este nevoie de maximum 20 de şedinţe, iar preţul uneia poate oscila între 150.000 şi 800.000 de lei. Acestea se pot face şi gratuit, la Centrul Trepte de la Spitalul Obregia.

Diagnosticul, pus la persoanele care adună cinci din aceste simptome:
* dispoziţie tristă
* scăderea interesului pentru activităţile zilnice
* scăderea poftei de mâncare şi scăderea în greutate
* tulburările de somn
* stare de agitaţie sau încetinirea ritmului
* oboseală
* sentimente de lipsă de valoare
* incapacitate de concentrare
* idei de sinucidere

Cum se desfăşoară şedinţele de psihoterapie
Există mai multe şcoli de psihoterapie, iar fiecare aplică o altă metodă pentru a trata depresia. "Psihoterapeuţii care aplică şcoala cognitiv-comportamentală au două metode: activare comportamentală şi eliminarea gândurilor negre. În primul caz este vorba de dictonul
Intră în activitate şi plăcerea va veni după aceea
. Cea de-a doua latură se concentrează pe căutarea dovezilor pro şi contra şi de a învăţa persoana să gândească pozitiv despre ea. Psihoterapia interpersonală pune în discuţie relaţiile sociale şi felul în care a ajuns să se izoleze. Există şi formule de inspiraţie psihanalitică, în care se încearcă stabilirea unei legături între prezent şi experienţele din trecut", ne-a mai declarat dr. Mugur Ciumăgeanu.