Tot ce trebuie să ştii despre stresul oxid ativ

Dacă fumezi, mănânci rar fructe şi legume, nu faci mişcare sau eşti supraponderal, rişti ca radicalii liberi (compuşi nocivi ce duc la îmbătrânirea precoce a organismului) să se înmulţească peste măsură în corpul tău.

Oxigenul este esenţial pentru buna funcţionare a fiecărei celule din corpul tău. Numai că, la fel cum metalele se oxidează la contactul cu aerul, tot aşa şi celulele organismului se deteriorează sub acţiunea oxigenului din aer.

Organismul sănătos foloseşte oxigenul pentru a întreţine arderile de la nivelul celulelor. Ulterior, oxigenul este eliminat din corp, în proporţie de 98 la sută, sub formă de dioxid de carbon.Restul oxigenului rămas în organism intră în compuşi instabili, numiţi radicali liberi, ce generează disfuncţii la nivelul tuturor organelor.

Aceşti radicali liberi modifică permeabilitatea membranelor celulare şi îngreunează activitatea de transfer de nutrienţi către acestea. De asemenea, încetinesc activitatea enzimatică (ceea ce duce la o dereglare a procesului de digestie) şi scad elasticitatea ţesuturilor.

Îmbătrânirea sau mutaţiile genetice pot fi şi ele puse pe seama prezenţei în organism a unui număr mare de radicali liberi. Numeroase patologii, ca ateroscleroza, cancerul, diabetul, artroza, tulburările oculare (de tipul glaucomului, cataractei), dar şi unele afecţiuni ale pielii (precum psoriazisul) sunt considerate consecinţe ale stresului oxidativ.

Surmenajul diminuează capacitatea de refacere

Organismul tău produce radicali liberi în mod natural, atunci când respiri, când digeri alimentele, iar celulele transformă grăsimile şi carbohidraţii în energie sau când ficatul metabolizează băuturile alcoolice şi medicamentele. Dar, în aceste situaţii, radicalii liberi sunt anihilaţi de organism cu ajutorul antioxidanţilor (vitamine şi minerale).

Însă stresul, surmenajul fizic şi psihic, fumatul, substanţele toxice ingerate accidental sau cele din categoria aditivilor alimentari contribuie la instalarea stresului oxidativ. În astfel de condiţii, organismul trebuie să facă un efort suplimentar pentru a neutraliza substanţele nocive şi apare un dezechilibru între cantitatea de antioxidanţi disponibili şi cea de radicali liberi ce trebuie neutralizaţi cu ajutorul antioxidanţilor.

Provoacă ateroscleroză

Când sistemul protector antioxidant al organismului nu mai face faţă, radicalii liberi încep să atace celulele, favorizând producerea unor boli ca ateroscleroza sau cancerul, contribuind la diminuarea capacităţii intelectuale şi la instalarea oboselii cronice.  De exemplu, radicalii liberi sunt cei care transformă colesterolul în compuşi ce se depun pe vasele de sânge şi determină apariţia aterosclerozei.

Antioxidanţii  încetinesc procesul de degradare

Nu există o analiză medicală cu ajutorul căreia să îţi poţi determina cu precizie nivelul de stres oxidativ. Însă specialiştii spun că stilul de viaţă oferă indicii despre existenţa unei astfel de tulburări în organism. Persoanele supraponderale, cele care consumă rar legume şi fructe, bogate în antioxidanţi, precum vitaminele A, C, E, betacaroten şi seleniu, sunt predispuse unui astfel de dezechilibru.

În aceeaşi categorie intră şi persoanele supuse unui stres continuu (cu un serviciu solicitant), care obişnuiesc să fumeze ori să bea şi cele care nu au o activitate fizică regulată. Un nivel crescut de antioxidanţi în organism este cea mai eficientă metodă de a întări sistemul natural al organismului de contracarare a radicalilor liberi.

Măsuri pe care le poţi lua

Antioxidanţii naturali sunt mai uşor asimilabili şi mai eficienţi decât cei chimici, din comprimatele farmaceutice. Vei obţine creşterea dozei zilnice de antioxidanţi dacă bei sucuri naturale sau ceaiuri în locul băuturilor acidulate. Cafeaua şi ciocolata neagră sunt şi ele surse importante de antioxidanţi.

Specialistul nostru

Dr. Radu Leon George

medic de familie
cu competenţă
în fiziokinetoterapie

Sub acţiunea unui factor de natură toxică (stres, fumat, alcool sau metale grele), la nivel molecular iau naştere în organism radicali liberi. Aceştia sunt molecule sau fragmente moleculare cu un electron liber impar, ceea ce le conferă o mare instabilitate şi reactivitate chimică, astfel că ei se leagă de acizii nucleici din celulă şi pot genera alterări grave ale structurii genetice.

Cea mai gravă afecţiune care apare în urma acestui proces este cancerul. Însă radicalii liberi grăbesc şi procesul de îmbătrânire a organelor, inclusiv a cordului şi a sistemului nervos. Este indicat să se evite excesul de efort fizic şi psihic, precum şi fumatul, consumul de alcool şi mediile toxice. Este indicată administrarea de antioxidanţi, precum vitaminele A, C şi E şi seleniu.