Când este bine să iei antibiotice?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Antibioticele îţi sunt de ajutor, dar dacă exagerezi sau nu le iei cum trebuie, îţi pot deveni din aliaţi, adevăraţi duşmani. Iată ce trebuie să ştii ca să eviţi problemele administrării incorecte a antibioticelor.

În primul rând, trebuie să ştii că antibioticele nu tratează toate infecţiile, ci doar pe cele cauzate de organismele vii, cum sunt bacteriile. De aceea, este total greşit să iei antibiotice pentru o simplă răceală care, asemenea majorităţii afecţiunilor de sezon, este provocată de virusuri.

Antibioticele nu au niciun efect asupra virusurilor şi, prin urmare, administrarea lor în cazul infecţiilor virale îţi poate face mai mult rău decât bine. Doar în anumite cazuri, antibioticele sunt recomandate în infecţiile de natură virală, ca mijloc de prevenire a unei suprainfecţii bacteriene.

Necesare în suprainfecţii

Pneumonia, infecţiile genitale sau urinare ori suprainfectarea cu bacterii a unei simple sinuzite sunt doar câteva dintre afecţiunile care impun un tratament cu antibiotice.

Însă, acest tip de pastile se administrează în funcţie de gravitatea bolii, de vârsta pacientului şi de alte afecţiuni asociate.
De aceea, cel mai în măsură să îţi spună care antibiotice ţi se potrivesc este medicul specialist. Acesta va lua în considerare şi posibilele alergii la medicamente

Efecte adverse sau alergie?

Deşi statisticile arată că alergiile la antibiotice sunt o problemă destul de rar întâlnită, trebuie să iei în considerare această posibilitate. Alergia la un medicament apare la puţin timp de la administrare şi se manifestă „zgomotos”, prin urticarie, criză de astm, iar, în cazurile mai grave, prin şoc anafilactic.

De reţinut, însă, că nu orice urticarie sau dermatită de contact anunţă neapărat o alergie la medicamentul respectiv. Aceste simptome pot fi doar un efect advers al administrării antibioticului. Medicamentele cu cel mai mare potenţial alergic sunt penicilina şi ampicilina.

Nu întrerupe tratamentul!

Atât dozajul, cât şi durata tratamentului cu antibiotice sunt extrem de importante. O greşeală frecvent întâlnită este încetarea tratamentului în momentul în care pacientul începe să se simtă mai bine.

Dacă, de exemplu, medicul a prescris un antibiotic pentru şapte zile şi tu l-ai luat doar patru, bacteriile nu au fost distruse. Dimpotrivă, ele mai au încă forţa necesară să contraatace substanţa de bază din medicamentul respectiv. Şi astfel ia naştere rezistenţa la antibiotice, care face mult mai dificilă tratarea bolii.

Dacă le iei mai mult timp...

Rezistenţa bacteriilor poate apărea şi în cazul în care iei un antibiotic mai mult de 14 zile. Însă tratamentele prelungite cu antibiotice pot avea efecte neplăcute şi asupra sistemului digestiv, manifestate, de exemplu, prin diaree.

Explicaţia este că intestinul nostru este populat de un număr mare de bacterii inofensive, chiar benefice, care ne uşurează digestia şi care alcătuiesc flora intestinală. Antibioticele luate pe o perioadă îndelungată distrug o parte din aceste bacterii şi, prin urmare, dereglează digestia şi slăbesc sistemul imunitar.

De reţinut!

Antibioticele pe care le iei tu nu sunt întotdeauna la fel de bune şi pentru ceilalţi membri ai familiei. Cu atât mai puţin pentru copii! Combinaţia de antibiotice şi alcool este toxică pentru ficat.  Anumite alimente sau sucuri de fructe (de mere, de portocale sau de grepfrut) reduc efectul unor antibiotice.

Specialistul nostru

Pentru a vedea dacă un pacient este sensibil la un antibiotic se fac teste subcutanate, care constau în injectarea în antebraţ a substanţei de bază din antibioticul respectiv. Această substanţă este însă extrem de diluată: 1 la 10.000, pentru a nu dăuna sănătăţii pacientului.

 În funcţie de reacţia pielii la substanţa respectivă –  dacă se inflamează sau nu în locul unde a fost injectat medicamentul – se concluzionează dacă antibioticul poate fi prescris fără riscuri pacientului respectiv. Atenţie, însă: aceste teste nu sunt sută la sută elocvente, deoarece pot apărea şi reacţii alergice încrucişate cu alte tipuri de substanţe din compoziţia alimentelor sau a altor medicamente.

Dr. Radu Leon George
medic de familie, Clinica Leomedica

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite