Un pericol agravat de temperaturile mari: cheagurile

Căldura favorizează coagularea sângelui la vârstnici, dar şi la persoanele care au varice sau care iau contraceptive. Atunci când mecanismele de control ale organismului sunt depăşite, cheagurile pot provoca un accident vascular cerebral sau un infarct miocardic.

În primăvara acestui an, „British Medical Journal" publica două studii potrivit cărora anticoncepţionalele cu drospirenonă, precum Yasmine, ar tripla riscul de tromboză (blocarea unui vas cu un cheag de sânge) faţă de restul contraceptivelor. Compania farmaceutică a protestat faţă de metodologia cercetării, iar specialiştii au admis că riscul este scăzut, de 1 la 3.000 de cazuri. Totuşi, rămâne valabil faptul că o femeie care ia pilule contraceptive de orice fel se expune unor pericole majore dacă, de exemplu, are varice, nu bea suficientă apă şi este imobilizată din cauza unei intervenţii chirurgicale sau într-un mijloc de transport, timp îndelungat. Aceasta pentru că hormonii din compoziţia lor, deshidratarea şi inactivitatea cresc riscul formării de cheaguri.

În plus, temperaturile crescute determină vasodilataţie, cu alte cuvinte creşterea diametrului arterelor şi venelor. „Prin venele dilatate varicos sângele circulă cu viteză scăzută. Accentuarea vasodilataţiei prin acţiunea căldurii excesive scade şi mai mult viteza de circulaţie a sângelui venos, astfel încât creşte riscul de apariţie a cheagurilor în interiorul venelor varicoase. Apariţia trombozei venoase poate fi prevenită prin evitarea imobilizării prelungite, prin hidratare corespunzătoare (cel puţin doi litri de lichide în 24 de ore) şi prin tratarea la timp a bolii varicoase", explică medicul primar chirurg Valerian Ciubotaru, specialist în flebologie şi vicepreşedinte al Societăţii Române de Flebologie.

Înfundă venele şi arterele

Cheagul format în vena piciorului poate rămâne pe loc, blocând trecerea sângelui dinspre periferie spre inimă. Rezultatul? Piciorul se inflamează, se înroşeşte, se încălzeşte, devine dureros, iar boala se numeşte tromboflebită. În unele situaţii, acest cheag poate fi transporatat de fluxul sangvin la inimă, iar de aici, la plămân, unde poate astupa o arteră pulmonară. Fenomenul se numeşte trombembolism pulmonar şi are risc letal.

Persoanele cu ateroscleroză, la risc

Blocarea arterelor cu cheaguri reprezintă un pericol mai ales pentru persoanele cu vârste de peste 50 de ani, pentru că acestea sunt afectate de ateroscleroză. Boala este principala cauză de deces la nivel mondial şi constă în depunerea de grăsime şi de calciu la nivelul pereţilor arteriali, urmată, evident, de îngustarea vasului de sânge. Iar atunci când un cheag ajunge la acest nivel, pot apărea blocaje urmate de ischemie (suferinţa ţesutului care nu primeşte suficient oxigen). Cheagurile ce blochează o arteră coronară pot duce la angină pectorală şi la infarct miocardic, iar cele care ajung în creier provoacă un accident vascular cerebral.

„80% din accidentele vasculare cerebrale sunt de tip ischemic, prin blocarea unei artere. Tocmai de aceea, sunt esenţiale hidratarea corespunzătoare, evitarea ieşirii din casă la orele de vârf şi administrarea corectă a tratamentului pentru bolile cronice asociate vârstei, precum hipertensiunea arterială, dislipidemiile şi diabetul zaharat", explică prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie. De asemenea, cheagurile care se „blochează" la nivelul unei artere din picior provoacă ischemie arterială acută periferică, ce poate duce la cangrenă şi la amputarea piciorului.