Strategii terapeutice de evitare a unui nou infarct

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tratamentul urmăreşte crearea unor condiţii care să reducă la minimum riscul unui al doilea accident cardiac.

Primele şase ore sunt cruciale în tratarea unui infarct miocardic acut şi influenţează evoluţia ulterioară a bolnavului. Însă tratamentul infarctului se extinde dincolo de externarea din spital şi durează toată viaţa. Ele se ghidează după protocoalele Socie­tăţii Române de Cardiologie, realizate în concordanţă cu recomandările Asociaţiei Americane a Inimii şi ale Societăţii Europene de Cardiologie.

Tensiunea arterială, sub 140/90 mmHg

Menţinerea valorilor tensiunii arteriale în limite normale (sub 140/90 mmHg) este esenţială în prevenirea unui nou infarct, ştiut fiind că hipertensiunea rigidizează arterele coronare. În cadrul tratamentului de prevenţie secundară, medicii folosesc beta-blocante şi inhibitori de renină-angiotensină. În cazul persoanelor diabetice şi al celor cu insuficienţă renală cronică, limita superioară este de 130/80 mmHg.

Asigură fluiditatea sângelui

Medicamentele care scad riscul de formare a trombilor sunt esenţiale în tratamentul de prevenţie secundară a infarctului. Acestea sunt reprezentate de antiagregante şi de anticoagulante orale (cel mai accesibil şi cunoscut este aspirina).

De asemenea, în funcţie de valorile colesterolului, medicul poate include în schema terapeutică şi un hipolipemiant, de tipul statinelor. În plus, persoanele care suferă de dia­bet zaharat îşi vor monitoriza valorile glicemiei şi vor primi un tratament adecvat afecţiunii lor, după cum cele cu tulburări de ritm cardiac vor primi antiaritmice.

NU fumatului, DA sportului!

Persoana care a suferit un infarct miocardic trebuie să renunţe complet la fumat. Nicotina afectează vasele coronariene şi dublează riscul de infarct, faţă de cel înregistrat în rândul populaţiei nefumătoare.

O altă recomandare se referă la activitatea fizică. Aceste persoane trebuie să evite sedentarismul, iar tipul de mişcare se stabileşte împreună cu medicul cardiolog, după evaluarea arterelor coronare şi bolilor asociate.

În plus, mişcarea ajută organismul să ardă grăsimile şi să folosească insulina, beneficiu suplimentar, ţinând cont că în rândul celor care au suferit un infarct, numeroase persoane au diabet zaharat sau sindrom metabolic.

Dieta: fără sare, fără grăsimi «rele»

Rolul alimentaţiei este frecvent subestimat în controlul factorilor de risc ai infarctului. Persoanele care au suferit un infarct trebuie să-şi menţină valorile sangvine de LDL-colesterol sub 100 mg/dl. Potrivit specialiştilor, acest gest previne agravarea aterosclerozei, boala care „astupă" şi întăreşte arterele.

Dintre lipidele consumate zilnic, cele saturate, de origine animală, nu trebuie să depăşească 10%. Rezultatele studiilor recomandă alimentaţia mediteraneană pentru prevenirea unui nou infarct. Aceasta este formată preponderent din uleiuri vegetale naturale (de exemplu, de măsline), din legume şi din fructe proaspete, dar şi din peşte gras (sardină, macrou, somon), bogat în acizi graşi Omega 3.

Angioplastia lărgeşte vasele bolnave

În cazuri selectate, stabilite în urma investigaţiilor specifice, precum ecocardiografia şi angiografia, medicul poate recomanda intervenţia chirurgicală pentru dilatarea vasului afectat. Aceasta se poate face prin angioplastie cu sau fără fixare de stent, adică prin introducerea unui cateter cu balonaş până la locul obstrucţiei, cu scopul de a lărgi vasul. Stentul este o plasă de metal care înveleşte balonaşul şi care, la umflarea acestuia, rămâne fixată de pereţii vasului, menţinându-i depărtaţi.

Specialistul nostru
Prof. dr. Doina Dimulescu

medic specialist cardiolog
Spitalul Elias


Tratamentul de prevenţie secundară a infarctului miocardic include mai multe clase farmacologice: medicamente cu efect antiplachetar (aspirina, clopidogrelul şi alte antiplachetare mai noi), hipolipemiante (în principal statinele), antihipertensive, ce blochează sistemul renină-angiotensină-aldosteron (inhibitorii enzimei de conversie, sartanii, antialdosteronicele) şi betablocantele.

În plus, este esenţial controlul factorilor de risc, prin adoptarea de măsuri igienodietetice. De asemenea, trebuie urmărite simptomele mai puţin specifice ale infarctului, precum durerea în mandibulă, senzaţia acută de lipsă de aer, de slăbiciune brusc instalată, pierderea stării de conştienţă.

Atenţie

Ca şi în cazul accidentului vascular cerebral, recidiva infarctului are prognostic prost.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite