Secretele creierului în procesul de învăţare

Fiecare mişcare şi fiecare gând se produc prin trecerea informaţiilor printr-o reţea de celule nervoase şi prin procesarea lor de către creier. Anumite celule influenţează direct procesul de învăţare: astrocitele.

Pentru a învăţa ceva, de exemplu pentru a procesa o nouă informaţie, celulele nervoase formează conexiuni care nu au mai existat până în acel moment ori le consolidează pe cele deja existente, dacă informaţiile respective au legătură cu o experienţă a noastră. Învăţarea constă practic în formarea unor sinapse (legături chimice între doi neuroni). Astfel, informaţia poate trece mai departe către zonele specializate din creier.

Celulele-stea au rol în consolidarea cunoştinţelor

Atunci când vrem să consolidăm o informaţie deja existentă, spre exemplu când vrem să ne specializăm într-un domeniu sau să învăţăm să mergem cu bicicleta, prin repetiţie nu facem altceva decât să întărim nişte legături (sinapse) deja existente.

Un rol extrem de important în întărirea sinapselor pentru consolidarea cunoştinţelor îl au o serie de celule în formă de stea, numite astrocite. Acestea înconjoară zonele celulare unde se produc sinapsele, întărind legăturile dintre neuroni şi facilitând procesul de învăţare.

Informaţiile vechi pot fi reînvăţate

Ştim din experienţă că, odată ce am învăţat să mergem pe bicicletă, indiferent câţi ani au trecut de atunci, ne va fi foarte uşor să reînvăţăm să pedalăm. De ce? Răspuns-ul specialiştilor este că, atunci când am învăţat să mergem pe bicicletă, s-au format o serie de conexiuni noi în creier, care au stagnat în momentul în care nu am mai pedalat.

Cu toate acestea, dacă ne apucăm din nou de acest sport, sinapsele respective se „resuscitează" şi se întăresc. Acelaşi principiu este valabil şi în ceea ce priveşte asimilarea altui tip de informaţii, cum sunt cele învăţate în şcoală.

Poligloţii au creierul mai dezvoltat

Abilitatea de a vorbi, dar şi de a folosi în mod frecvent mai multe limbi străine are efecte pozitive asupra creierului şi asupra modului de a gândi, susţin specialiştii.

Aceştia spun că majoritatea oamenilor care cunosc doar limba maternă se bazează pe memoria pe termen scurt atunci când gândesc, când învaţă şi când iau decizii. În schimb, cei care cunosc şi folosesc mai multe limbi au conexiuni cerebrale mai complexe şi, prin urmare, sunt mai creativi, gândesc mai profund, sunt mai flexibili din punct de vedere mental şi comunică mai bine.

De ce unii învaţă mai repede

Unele persoane au capacitatea de a învăţa mai uşor lucruri noi şi de a rememora fără probleme lucrurile învăţate. Acest lucru se explică, susţin specialiştii, prin faptul că unele persoane prezintă coloane corticale mai complexe decât altele.

Coloanele corticale sunt acumulări verticale de neuroni conectaţi între ei. Numărul de neuroni şi diversitatea acestora în cadrul unei coloane corticale variază în anumite zone ale creierului. Oamenii de ştiinţă susţin că gradul de inteligenţă este dat nu de mărimea scoarţei cerebrale, ci tocmai de numărul coloanelor corticale şi de diversitatea neuronilor conţinuţi de acestea.

Potrivit neurocercetătorilor, pe măsură ce înaintăm în vârstă, aceste coloane se deteriorează şi, de aceea, persoanele de peste 40-50 de ani asimilează mai greu informaţiile decât cele de până în 20-30 de ani.

Învăţarea se produce prin confruntarea informaţiilor noi cu cele deja existente în creier. Pentru memoria de lungă durată, este necesar somnul.

Specialistul nostru
Dr. Radu Braga
cercetător în neuroştiinţe Centrul de Excelenţă în Neuroştiinţe,Universitatea de Medicină „Carol Davila"

Memoria umană este un proces extrem de complex şi de fascinant. Informaţia procesată de creier spre a fi memorată poate avea diferite calităţi dependente de analizatorul implicat în culegerea informaţiei respective (vizual, auditiv, tactil, gustativ-olfactiv). Pentru fiecare analizator, există arii corticale specifice, unde informaţia este recepţionată şi procesată.

Tot în aceste arii va fi şi memorată, însă, pentru ca acest proces să se producă, este necesară trecerea prin nişte paşi intermediari. Un prim pas este confruntarea emoţională a informaţiei. Creierul nostru stochează în principiu conceptele care fie îi plac, fie îi displac. Informaţia neutră emoţional se pierde. Nucleul amigdalian este elementul din creier responsabil cu acest proces.

Speranţă

Astrocitele vor fi ţinta viitoarelor tratamente ale unor afecţiuni neurologice incurabile.