Adevarul.ro

Administrarea tot mai frecventă a antibioticelor a favorizat apariţia unor specii de bacterii rezistente şi, prin urmare, la infecţii mult mai greu de tratat. Specialiştii au descoperit însă mecanismul de a le combate cu doze minime de medicamente.

Din cauza administrării la întâmplare şi pentru un timp prea scurt sau prea lung a antibioticelor, unii agenţi patogeni au căpătat rezistenţă la medicamente.

Printre aceştia, se numără Staphylococcus aureus care, odată introdus în corp, poate declanşa de la infecţii ale pielii, ale aparatului respirator şi ale scheletului, până la endocardite şi meningite. Un alt microb rezistent este Bacillus anthracis, care poate da infecţii cutanate, ce pot fi tratate cu uşurinţă, sau infecţii pulmonare ori digestive, cazuri care se soldează uneori cu decesul.

Doze mai mici de medicamente

Un nou mecanism de tratare a infecţiilor rezistente, descoperit de cercetătorii de la Universitatea New York, ne-ar putea scuti de efectele adverse pe care antibioticele puternice le au asupra organismului. Aceştia au descoperit că, în urma expunerii la substanţe antibacteriene (folosite pentru dezinfectare în spitale) şi la antibiotice, bacteriile produc oxid nitric, ceea ce le face mult mai puternice şi mai rezistente la factorii agresori.

Un astfel de factor agresor sunt antibioticele, care exercită asupra agenţilor patogeni un stres oxidativ similar efectului pe care îl au asupra noastră radicalii liberi (fumul de ţigară, poluarea, aditivii din alimente etc.). Prin eliminarea oxidului nitric din compoziţia bacteriilor, acestea devin vulnerabile şi, prin urmare, pot fi distruse mai uşor. Astfel, doza de antibiotic necesară este mai mică şi mai puţin toxică pentru organism.

Ce efecte secundare au

Principalul efect secundar al folosirii îndelungate a antibioticelor este slăbirea sistemului de apărare al organismului. Acest lucru se întâmplă deoarece medicamentele distrug, pe lângă agenţii patogeni, şi bacteriile „bune" din tractul digestiv sau pe cele de la nivelul pielii.

Dovada este că, în timpul unui tratament cu antibiotice, apar simptome precum diaree, dureri de stomac şi ameţeli. În plus, în urma unei antibioterapii, se instalează mai uşor infecţiile cu fungi la nivelul gurii, tractului digestiv şi la nivelul organelor genitale (candidoza).

Infecţiile se iau mai ales din spitale

Bacteriile rezistente la antibiotice se contractează mai ales în spitale şi poartă numele de infecţii nozocomiale. Acestea sunt cu atât mai periculoase cu cât organismul bolnavilor, slăbit de afecţiunea pentru care au fost internaţi, nu poate lupta cu infecţia.

Potrivit specialiştilor, cele mai periculoase infecţii cu microbi rezistenţi la medicamente se iau din secţiile de terapie intensivă, de chirurgie şi din maternităţi, deoarece pacienţii din aceste secţii sunt cei mai vulnerabili.

Imunitate la mai multe tratamente

Una dintre cele mai periculoase afecţiuni cauzate de agenţi patogeni rezistenţi este tuberculoza multirezistentă. Potrivit statisticilor efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, aproximativ jumătate de milion de cazuri noi de tuberculoză din întreaga lume sunt cauzate de microbi multirezistenţi, ceea ce înseamnă că sunt imuni la cel puţin două medicamente de bază.

Specialistul nostru

Dr. Garofiţa Nicolae medic de familie

Utilizarea îndelungată a antibioticelor, în doze necorespunzătoare, poate duce la desensibilizarea germenului la un anumit antibiotic. De
aceea, alegerea corectă a antibioticului se face prin efectuarea antibiogramei. La fel de importantă este respectarea dozei pe kg/corp şi intervalului de administrare pentru a evita apariţia rapidă a rezistenţei.

În cazul în care germenul devine rezistent la medicamentele respective, se impune schimbarea antibioticului sau o asociere cu alt antibiotic, combinaţii care nu reprezintă decât soluţii temporare. De aceea, este important ca antibioticele să fie utilizate doar la recomandarea medicului.

Atenţie!

Utilizarea frecventă a produselor dezinfectante poate duce la dezvoltarea unor bacterii rezistente.